Poezie
Miercuri
1 min lectură·
Mediu
Din ochiul drept curge frenetic
Coniacul băut aseară
Dă-mi să beau!
O să răstorn rând pe rând toate cele 365 de zile
Din mirosul lor de vipere îndoliate
Clocește îmbătată de iluzii
mirarea că sunt
Fiecare casă e împăienjenită
Așa că rămân mereu pe dinafară
mi-am găsit totuși adăpost
pe strada cu 7 seri
aici nu e lumină degeaba
fiecare geam se poartă cu mănuși
picură rar din gene
lacrimi decojite
de alb.
011912
0
*strada cu 7 seri
aici nu e lumină degeaba
fiecare geam se poartă cu mănuși
picură rar din gene
lacrimi decojite
de alb.
finalul mi se pare deosebit, filigran
desi aparent coniacul nu ar avea ce cauta aici el sugereaza penitenta placerii lumesti platita intr-o zi de post...coniacul simbolizând extazul, betia jocului erotic