Poezie
Cortina
1 min lectură·
Mediu
Mai respir o zi din 2007
Cum să mă port cu toate cele 364 de zile care mi-au bântuit organele
Canapeaua și ochii
Peste tot
stau eviscerate orele, clipele pufăiesc nepăsătoare
Stau îngrămădite laolaltă nopțile albe
Raftul din bibliotecă a cedat prafului locul în care exist
De acolo pot să împart lumea în 7 minuni
Anul acesta a fost al balaurului cu șapte capete
Și-a scos focul din nări cu ghearele
l-am împroșcat de la răsărit la apus cu apă sfințită
așa a murit viteaz
cu un picior în lumină
mi-a rămas să te rog cuminte
sunt un om obosit de acum
închide cortina Doamne pentru o noapte
vreau să cred că trăiesc cu Tine pe un nor
și nimeni vreodată nu-mi caută copiii la sân
ei sunt îngerii care întind potirul..
012338
0
ce de lucruri si ce de lume in spatele cortine!... o radiografie, frumoasa, intr/o singura zi.
Sarbatori fericite!