Ioana Bogdan

Draga Silva,

Sunt de acord cu tine. Asa e, trebuie schimbata perceptia despre români inainte de toate in proprii nostri ochi.

Stiinta promovarii valorilor tine de intelegerea principiilor de marketing, iar noi intruchipam inca un popor nou nascut pentru care democratia abea isi contureaza fundamentul. Acest set de principii ne este deocamdata strain.

In aceste conditii este greu sa fim fermi fata de valorile noastre. E nevoie de putin mai multa civilizatie, de putin mai multa cultura. Iti inteleg dezamagirea, o incerc si eu, de cate ori, in sport sa spunem, Romania pierde si tragem repede concluzia ca suntem slabi. Eu cred ca cea mai buna atitudine fata de tara ta este strans legata de cea pe care o ai in fata copilului tau.

In sufletul tau sa stii ce poate cu adevarat, dar sa strigi in gura mare ca e cel mai bun.

Ceea ce putem face este a adoptam acesta atitudine pozitiva si sa avem rabdare.

\"Am fi putut rescrie istoria iubirilor nomade\" si cam tot ce am fi putut noi sa fim, draga Iris, este marele \"conditional\" ce salasuieste in fiecare dintre noi. Doar ca unii il urla, altii il plang, iar altii il canta. Pardisul a fost pierdut si astfel conditia ca noi sa putem sa-l avem din nou, tine de trecut...
Gandul tau e simplu si adanc, dar ai putea sa dezvolti. Desigur, sunt doar cateva ganduri, stiu cat e de greu sa rescrii niste ganduri...
Dar \"senzatiile tari de Venus\" - trebuie neaparat sa le modifici, sa incerci sa schimbi formularea.

Eu am vazut poza aseara si am zis \"sa vezi ce iese\". Acum m-am uitat si am vazut.

Cand Matei Agaton a promis palmieri pe litoralul romanesc, lumea a zis ca e nebun, ca ar trebui sa investeasca in wc-uri publice. Eu am zis ca lumea are dreptate, dar ca Agaton nu e nebun, e \"poet\" si mi-a placut.

Odata, Pan ne-a povestit cum a plecat el la mare. Batea vantul in Bucuresti si a zis \"miroase a mare\". Si a plecat. Acum eu cred ca a spus \"si pun poza asta\". Si a pus-o.

Eu cred ca ar trebui sa fim mandri de momentele noastre de \"nepervertire\", de inocenta. Si mai cred ca in ele suntem noi, cei adevarati, un pic cam stangaci si neslefuiti, fara mastile convenientei la indemana.

Nu comentez poezia, ci imulsul gestului \"poetic\" care s-a pierdut ireversibil pentru majoritatea dintre noi.

Tu vorbesti de fapt despre a ne promova valorile. Radu vrea sa promoveze site-ul. Inteleg ca se va lucra in dublu sens. Pentru ca trebuie facuta aceasta disociere. Se promoveaza imaginea poezie.ro prin calitatea unor texte? Sau invers? Daca e vorba de amandoua, atunci eu cred ca este si cel mai bine.

Sunt deschisa propunerilor tale.Iti atrag insa atentia ca avem ceva care a ramas nepublicat si care este acum prioritar.

Iar nu inteleg impleticeala din final, dar iar nu pot sa nu-ti dau o steluta! Cel putin pentru bagajul de cuvinte mincinoase, pentru parabola intregii poezii.

Draga Alex,

1. Care este modul in care ai avut impresia ca Radu ar vrea sa....

2. Tu, ca membru al acestui site, ce ai vrea?

ps eu te consider un cunoscator acum, din moment ce ai scris despre \"bubite\".

Draga Alex,

Eu nu contest nimic din ce spui tu.
Doar ca ce doresti sa fie acest site, este echivalent cu ceea ce sunt deja atatea site-uri de cultura...

Vezi tu, ineditul aici sta tocmai in ceea ce vrei tu sa fie desfiintat. Eu am vazut site-uri \"respectabile\" in care nu existau replici de genul, \"hai la bere\" nici editoriale cu \"ma simt o pruna\". In schimb calitatea unor texte ingrosate in chip infatuat, care se vroiau proze de calitate, lasa de dorit.

Acest site are meritul de a aduna toata diversitatea de scriituri si teme posibile la ora actuala, pe care le diferentiezi si le ierarhizezi, doar daca citesti cu atentie, doar daca devii membru al sau.

Iar volumul se poticneste de o problema reala, Radu iti poate furniza un raspuns care nu mai tine de romanismele de care vorbeai.

Acest site este complet, aici s-au legat prietenii care nu pot fi decat favorabile. Iar voturile pentru un text nu exprima decat atasamentul pentru un anumit mod de a scrie sau altul. Pentru ca si prieteniile de care vorbesti, tot pe acest fundament s-au cladit - al atasamentului fata de aceleasi valori.

Toleranta lui Radu fata de nivelul scriitorului cu acces la postarea textelor este f. intelept contrabalansata de nivelul pe care il poarta autorul in pagina de autor.

Astfel, eu nu gasesc nici un cusur. Straiele de care vorbesti se vor schimba de la sine. Radu nu a prevazut nimic cand a introdus facilitatea votului prin steluta.

Poezie.ro este un organism independent care-si creeaza propriile reguli interne si asupra caruia se aplica o legislatie democratica si toleranta f. bine pusa la punct de Radu. Un fel de...dominion. Iar popularitatea lui e cel mai important lucru si se datoreaza tot statutului sau inedit.

Mai bune, mai frumoase. Cineva de aici mi-a spus ca scrie mai bine cand iubeste. Dragostea inseamna daruire. Si poezia. Pentru voi si poezia ta, Oriana, un gand frumos.

Eu stiu ca verigheta se tine pe deget.

Da, strofa a doua este foarte frumoasa. Ar putea forma singura, o poezie.

Draga floare rara,
Eu te citesc mereu cu viu interes. Imi place ca nu postezi orice. Aceasta idee a sotronului e admirabila. Puteai sa insisti pe saritul intr-un picior. Si nu am inteles de ce \"repetabil si irepetabil\", cine e maestrul la modul concret (si nu care e rolul sau in fabula) si de ce ultima strofa e atat de lunga.

Subscriu fiecarui cuvintel din comentariul lui Nexus. Din cel scris si din cel gandit...Si acolo unde sunt virgule, si acolo unde nu sunt.

D-le Balaur tu ai dreptate pana la un punct.
Insa eu cred ca Andreea nu-mai-stiu-cum - cantareata noastra adolescenta-are nevoie de scandaluri si controverse pentru fabricarea unei imagini valabile. Publicitatea negativa nu este buna la debut ptr. un site pe care noi il consideram valoros. Pentru ca se pot forma repede prejudecati. Ea este buna acolo unde prejudecatile exista deja si e nevoie de rasturnarea lor.

Controverse vor fi. Dar aici debutul trebuie sa fie unul pozitiv, cel putin pentru crezul, tinuta ireprosabila si vointa lui Radu, cel mult pentru fiecare suflet care a pus un cuvintel aici.

Roua, ai dreptate mare. Majoritatea au vazut doar drama lui Amadeus. Si mie mi-a placut. Dar n-au vazut ce drama mult mai profunda traieste cel care viseaza sa fie..., asa cum spui tu.

Cam usoara, pentru profunzimea dvs, stimate poet. Poezia asta ori e facuta la bere, in grup, ori ai fost macinat de vicisitudinile vietii in ultima vreme. Am remarcat cultura "de croitorie" - diftina, crepdesin care pare a fi un balcanism, nu sunt sigura, am mai vazut si in alte poezii cat de atent cauti cuvantul potrivit. Antiteza atunci/acum e f. buna, dar a inceput sa devina element neconditionat in poeziile tale. Concluzia si finalul dum-dum sunt cam de pac-pac.

Te rog sa incerci sa intelegi comentariul meu. Nu mi-o lua in nume de rau. Poti cu mult mai mult.

nu a intrat steluta

Uite, o sa-ti indeplinesc o dorinta: sunt muta. E cea mai buna poezie a ta.

* Cel putin pentru imaginea scarii interioare a caselor noastre parasite..

Romeo,

Ai reusit sa redai foarte bine forfoteala si nelinistea unei familii fara ocupatii reale. Bunica, mama, vecina de sus, stopeur-ul cel gras care se lamenteaza prada unor probleme abstracte si in mijlocul lor un personaj-observator, cu simtul umorului, care realizeaza comicul situatiei - are o criza de ras- (am ras si eu cu pofta la depasirea cu franzela in gura a maidanezului), umorul e intelept dozat...

Discursul stopeur-ului este un pic cam fals, dar nu stiu daca motivul este limba, ori limbajul. Eu cred ca mai degraba nu are ce cauta acel discurs. Poate ca omul ar trebui sa taca si sa exaspereze prin simpla prezenta, prin obsedantul detaliu "ce gras e". De fapt, farmecul se pastreaza pana ce personajul deschide gura. El e elementul care starneste forfota, curiozitate, enervare, stres. Mi se pare mai amuzant personajul principal, stupefiat la imaginea baltii de sange care crestea...sau observatia sumara si aparent lucida a bunicii - "eu cred ca trebuie chemata salvarea. A intrat in soc termic"

In sfarsit, sunt multe de spus: constructia originala - realism, stil epistolar si incadrat la rubrica jurnal! de aici cred, legatura cu titlul-usurinta cu care treci din real in fantezie - nu pot spune fantastic, e de notat atmosfera enigmatica pe care reusesti s-o stabilesti, fara sa practici oniric, fantastic, cred ca mai mult niste situatii extravagante...

Felicitari, avem putin prozatori printre noi. Textul merita o medalie.

Ziceam ca nu ma voi mai loga prea curand pe site, dar nu am putut sa ma abtin. Nu stiu ce a scris Ana Blandiana, dar - lasand la o parte cateva clisee de limbaj("sarutata de mare"), care au si ele farmecul lor, poezia ta e o bijuterie.

E cea mai frumoasa certitudine, aceea ca esti frumos. Frumos cu toate sensurile conotative: bun, intelept. E o certitudine mare si, atribuita femeii, devine chiar grandioasa, pentru ca se leaga de mandria de a fi femeie.

Nu, nu sunt argumente sau justificari ceea ce ai scris. Sunt miscarile din fata oglinzii ale femeii care se stie iubita si cunoaste sentimentul. Si sunt putini care il cunosc cu adevarat. Iar felul in care ai spus-o m-a convins ca il meriti.

Sau se poate scrie la infinit, inventand o alta limba, un alt cuvant, care sa nasca o alta lume...

Pentru luna rasare, dar parca mai mult pentru luna apune, uite o steluta. Toata poezia e o imagine de vis.

Am ras, nu m-am mai amuzat asa bine demult...Cel putin finalul...:)))si "stiam ca va dati in vant dupa balene...". Ai postat-o si la rubrica "poezie"!:))) Oricum, vreau sa te anunt ca ti-a iesit, poate si pentru ca ai scris-o intr-un moment de revolta. Sau ma insel? Eu iti dau o steluta pentru un exercitiu reusit, poate fara voia ta...Serios. Nu te mai intreb care a fost sursa de inspiratie :)))