Ioana Barac Grigore

carmen si ioan, tin la voi (inca) mult, cu tot ce reprezentati voi. la fiecare, pentru motive diferite. de aceea ma irita cumplit sa va vad tachinandu-va cu atata pofta in subsolul poemului meu, la care tin la fel de mult (din cu totul alte motive). ce era de vazut am vazut de o buna bucata de timp. nu era nevoie sa-mi bagati degetele in ochi. daca sunt nedreapta imi asum vina, asa cum mi-o asum de fiecare data, indiferent daca sunt sau nu vinovata. fireste ca ati observat ca nevoia mea de exprimare in scris nu necesita focuri de artificii si bice la talpile goale. pot trai linistita si fara schimburi de fluide, lichide sau gazoase. despre plasma si/sau ceva solid nu se poate vorbi, oricum, aici.
ioan, era numai o gluma nevinovata din partea mea, referitoare la efortul pe care l-ai facut de fiecare data ca sa fii prezent acolo unde carmen voia sa fii. nu am vrut sa supar si nici macar sa-mi comentezi textul. opinia ta despre cum si ce scriu eu o cunosc destul de bine. va astept cu pareri despre textele mele, fireste, iar daca doriti sa cititi mai mult va recomand ultimul jam session postat la si cu dorin cozan care a ramas complet singur in ultima vreme. de cand se intampla sa mai scrie cu mine. si de cand nu mai plateste tribut...
sunt convinsa ca el ar avea nevoie de o opinie obiectiva si clara, indiferent daca ar fi negativa.

...si eu am tot asteptat... nimic, nimic!
nu am fost persuasive de data asta. :)

ma gandeam ca poate incercam la... daniel (imi place tare)
indraznesc prea mult? :)

multumesc mult, Carmen!

\"raman\"

PS: (dontbullshitme) astept sa-mi scrii, Carmen

Carmen, am inteles, in sfarsit.
trop tard. pana sa dechid safeul porumbelul murise. prea multe permutari... nu stiu a cui e vina. cred ca ceva cu un fragment de cod lipsa. nimeni nu e perfect, mai ales cand ramane doar coada si inotatoarea dorsala...

no woman, no man... that\'s that

words, words

Carmen, de ce esti atat de agresiva? te urmaresc de ceva timp (vezi comm la D Cozan!) si sunt aproape sigura ca nu ma insel.

va multumesc tuturor pentru opinii si pentru urare! ma bucura prezenta voastra aici. va mai astept.

erata

nimeni nu rade de nimeni. este o idiosincrazie verticala obisnuita, de la prea mult auz, precum se intampla la musca ornia...
asta ca sa nu-i apun alergie. mereu uitam ca exista dopuri specializate. cauciuc fin, argou subtire...

intotdeauna m-au fascinat stalpnicii

multumesc mult

va multumesc pentru ca ma cititi. apreciez interesul vostru pentru poezia mea. va mai astept. dan, voi modifica destul de mult. este un poem vechi. emil, am vazut ca ai apreciat mereu ce a fost de apreciat. ma voi bucura sa mai vii.

simplu fapt ca ati trecut pe aici este important pentru mine. poezia mea nu pare a avea prea multi cititori, asa ca nu pot decat sa va multumesc. ma incurajeaza atentia voastra.

ma bucur ca ti-a placut, dorin. multumesc.

nicolae, imi face placere ca esti aici.
ai dreptate cred. era un obicei oltenesc foarte vechi si altul muntenesc la fel de vechi pe care nu mai stau sa le rezum...
revin

esti foarte destepta, carmen. ma bucur sa te cunosc. sincer.

va mulumesc amandurora

Angelica a fost mereu nebunul curtii regale, Carmen. mai traziu s-a specializat in prestidigitatie si, spre sfarsit, a devenit vraci de tratamente cu foi de varza pentru orbire. a cunoscut, pe parcurs, salvia, cu care a facut un foc de tabara urias in transeele legiunilor romane care s-au numit, mai tarziu, apeducte. imparateasa s-a scurs cu pluta pe apeduct pana a trecut dincolo. apucase sa-i dea si banul ala sefului... stii tu cui!

chiar daca... ce? :)

multumesc!!!

...sunt praf\" iar \"Dumnezeu ii trage pe nas...

:)

Tin mult la Sofia, Mihaela! este fata de treaba...

multumesc mult!

La Multi Ani!

Multumesc pentru opinie, Olga! e greu sa ramai obiectiv in simturile altuia.

La Multi Ani!

fireste ca ma refer la david si prastia lui. fiecare, dupa cum ii tuna si il trasneste. in frunte. eroii mei nu se bat cu orgoliile. ei nu masoara nimic. ei sunt asa cum sunt. uneori spun si fac tampenii. dar asa sunt ei facuti. ei nu scriu despre altii. despre ei se scrie, insa.

cele trei personaje nominalizate fac parte din trigemenul care pulseaza. barbatul adevarat era un copil care tragea bine cu prastia. prastia - al patrulea personaj nominalizat si, fireste, castigator, la categoria cel mai bun figurant. multumesc de trecere, maestre. ma onorezi cu prezenta-ti diafana ca fumul de havana plutitor pe deasupra juriului.

oboseala, plictiseala, -1,5 % gene o musculita de otet, dezgust, sila, ne nastem lenesi, singuratate, acceptare fatalista, incapacitate de a face ceva pentru noi insine, imobilitate, interior, alb sau negru, apoi mult gri, nimic nu mai e posibil, tristete, iar singuratate, lant, lent, suferinta, vid, absenta, teama, garduri, ziduri, cetati intregi inconjurate de oceane involburate, ceturi, contururi, picioare reci, ceturi, marea lehamite.

va multumesc din toata inima tuturor celor care ati citit acest text!