Poezie

când doi oameni se iubesc…

că de n-ar fi fost iubire nici eu nu aș fi fost…

1 min lectură·1 noiembrie 2004

Mediu

Mi-ai dedicat un colțișor de lume,

în care ne vom regăsi

după chip, sărutări și dup-al nostru nume,

juratu-mi-ai de-a pururi a mă iubi.

În mâna-ți sigură și caldă

încredințez ale mele palme tremurânde,

sub clar de lumină albă

mă-unesc pe veci de-ale tale priviri arzânde.

M-atingi ușor pe chipu-mi fericit

cu degetul tău mare,

și lacrima mi-o ștergi uimit

cu buzele de pleoape.

Cuprins de febră și de nerăbdare

cu trupu-ți strălucind a curcubeu,

mă strângi în brațe din ce în ce mai tare

până ce suntem unul și același, tu și eu.

Cât de copil îmi pari a fi

în goliciunea ta nevinovată,

căci niciodată nu vei ști

că inima-mi de firul tău de viață e legată…

001.690

Ioana Balea. “când doi oameni se iubesc….” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-balea/poezie/92607/cand-doi-oameni-se-iubesc

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.