Poezie
Patru spre trei
1 min lectură·
Mediu
De la patru spre trei e noapte,
Miezul nopții fără cinci sferturi jumate;
E lună plină și-n codru-un lup geme,
Lampa-i stinsă iar gândurile-mi curg alene,
Uneori se lovesc înspumate de recifuri hexagonale
Și iau forma norilor pe trei diagonale,
Alteori înșiră fraze fără de cuvinte
Dezgolind litere firave ce se ghemuiesc uimite,
Le picur din cerneală pe obraji, pe frunte și pe gură,
Trasez un triunghi cu libera dreaptă mână
În care se pierd degrabă, învechite sensuri,
Pentru fiecare voi păstra unul-două riduri...
Crestez ușor, simetric un zâmbet meschin
La colțurile gurii unui clovn sfânt cu aer de divin;
Între cele trei ceasuri rele de marți noapte
Separ o naștere, o nuntă și o moarte,
Negreșit chemând trei popi la parastase,
Botez și la evenimente religioase…
În scânteia unei flăcări de lumânare
Depun trei dorințe de valoare,
Mă-nchin strâmb cu mâna stângă
Scuipând ridicol \"- Ptiu drace!\" în urmă,
Și ies pe poarta minții din altar încuind cu două chei
Să prind Eden - Expresul de patru spre trei...
022.840
0
Urcând în Expresul de patru spre trei.
O cale-i doar, printr-a vieții agonii,
Dar eu nu-s sigur că tu vrei să o știi.?.!.?