Poezie
Porțelan
1 min lectură·
Mediu
Inima necunoscutului
Pe care ochii goi, sălbatici ai mei
L-au întâlnit odată
...e de porțelan...
Rece și respingătoare
Mâna înghețată de frumosul pierdut,
De soarele nefericit
...e a unui robot...
Lumina ce străbate adâncul apelor
S-a stins la contactul
Cu cel fără de suflet de care m-am îndrăgostit
...porțelanul...
Din a focului răceală
Și din a apei căldură
Ce picură deasupra sufletului meu
Dându-i când fiori de gheață,
Când senzații de zăpușeală,
Am cules un strop de sentiment
Ce-l închin porțelanului inimii mele
Din a umbrei lumină neagră
Și din a soarelui întuneric aprins,
Strâng cu frică și cu nerăbdare
Ultima-mi comoară a sufletului
Veșnic trist, veșnic obosit, dar efemer:
...cioburile de porțelan din inima necunoscutului...
001.572
0