Poezie
incognito
1 min lectură·
Mediu
S-au dus. Toate. Și eu cu ele.
Ispita, dom’le, e cea mai dulce povară.
Și cea mai amară.
Cândva eram altfel. Totul era. Și eu zâmbeam curat.
Ieri, doamna în vârstă de la 5 a uitat
(a câta oară?) cine sunt.
Azi nici eu nu știu. Nu știu nimic. Și câte știam...
Mama îmi spunea atâtea povești.
Eu n-am cui să spun. Tu cine ești?
002753
0