Poezie
si tot ce mai avem sunt visele
dar visele nu sunt pentru noi...
1 min lectură·
Mediu
Și câte vise nu se-adună
și plâng și se-ncolăcesc ude
în propria lor deșertăciune, nude,
implorând-o milostivă mână...
începe-a se umple vidul
cu miez de ziuă și de noapte,
când uită timpul
a se cere și ceasul a mai bate;
și când pe străzi-n mocirle
câinii s-adapă,
și pe tinere copile
ispite reci le cheamă,
când marea se-nclină
și orizontul se-ndreaptă,
oblojită de nori, senină,
luna așteaptă...
visează iubite, visează că ești
un viu mănunchi de stele
măiestre, cerești,
când putred zaci-n neștiință printre ele !
002.857
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Balea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Balea. “si tot ce mai avem sunt visele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-balea/poezie/115438/si-tot-ce-mai-avem-sunt-viseleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.