Ioana Alexandra

Stand sub colt de frunza, priveste flori atinse de ploaie rece. Sta si se gandeste la nori si ingeri, la praf si raze moi de soare. Se aude singura cum coloreaza cu varful unghiilor ganduri firave pe

Aveam sa primesc intr-o zi o cutie. Nu ma asteptam sa pretuiesc continutul ei atat de mult. Ca un copil in fata unui cadou sclipitor, am desfacut funda cu degetele tremurande. Ma chinuiau intrebari

Vedeam cum ti se scurge fata printre degete. Atunci m-am aplecat si am inceput sa ti-o adun usor in causul palmei mele. Aveai un chip lichid, trebuia sa suflu ca sa i se lipeasca picaturile si sa

Printre visele-ti amorfe ma pierd, murdarindu-ma de abjectul lor. Lingandu-mi ranile, le simt gustul acru, care ma scarbeste de multa vreme. Cicatricea nu se formeaza, pentru ca eu tot continui

Si s-a dus. Nu mai avea ce pierde pe pamant. Viata nu o mai avea. De mult fusese strapunsa de un cui ruginit, care isi lasase infectia fantomatica pe neuronal nervos. Fire placida, totusi. Nimeni

Atata durere insirata pe o sarma care se va rupe pana la sfarsit.. Si de ce traim..? Pentru ca tot suferim pentru altii… pentru ca tot la ura zici TU ca ajungem.. Cum se poate sa se gandeasca la

Nu ti-a spus nimeni ca nu mai traieste? Nu ti-a spus nimeni ca nu mai vede, nu mai respira, nu mai aude, nu mai simte? Ah, dar iata-te! M-am trezit din somnul care parea de veci... Multumesc, m-ai

Ai muri pt mine? Pt dragostea noastra?... impreuna, dar departe. Departe, dar aproape. Aproape, dar nu langa mine. Ajung sa cred ca viata nu poate curge pe albia ei cursiva fara hibridul tau langa

Sunt un nimic pierdut intr-o vale uscata, fara viata... nici valea, nici eu. Nu sunt decat o pata de sange care vorbeste, asa cum gandea odata Nichita Stanescu. Nimicului i-au obosit picioarele de

Aerul toxic din jurul meu nu se mai purifica din cauza ca hibridul tau nu este langa mediocritatea mea. Si ma tot ineaca... imi intra prin gura, prin nas, prin piele, prin ochi... Ma tot afund in

Azi, la pranz, au tinut prima pagina a sufletului. Ceasul de la inima s-a stricat de doua ori, fiind nereparat pana in secunda viitoare. Plicuri cu sentimente nu se mai gasesc la magazinul din colt,

Realizez ca existenta mea mucegaita se taraste pe pamantul avid dupa lichid... Si ca umbrele prinse cu ace de mine mi-au strapuns identitatea pierduta. Nimeni nu-si scapa spiritul de razboiul pueril

Stii tu, iluzie, ca inca te mai visez? Stii tu, iluzie, ca ma zgarii in continuare cu rautate? Stii tu, iluzie, ca la tine imi zboara fiinta mea fantomatica? Da, nici nu pot sa gandesc in mod

Stii ce am iubit atat de mult? Anamorfoza ta. Ranile inca nu imi sunt vindecate. Inca reusesti sa pui sare pe ele doar cu prezenta ta. Nici mie nu-mi vine sa cred ca tu reusesti de fiecare data sa-mi

Ploaia se scurge peste foile cu ganduri nerostite, iluzorii... Nu se mai evapora... Nimic nu ma poate ajuta sa ma transform in abur, intr-un abur sculptat, sa ma transform intr-o sculptura din fum...

Suferința? Durere? Rugăciune? Ganduri? Zbor? Cadere?... Sau pana la urma razele unui soare de dupa o furtuna apriga? Ce va fi? Ce se va alege de sentimentele pustii? Sa stai cu genunchii pe