ioan toderascu

... în textul tău, Ina, chiar dacă tu ești cam departe de casă! Am citii cu mare plăcere, și cu zâmbetul pe buze, povestirea ta umoristică. Ai stofă, nu glumă! De fapt, ai și glume...destule chiar! Mă bucur că ai revenit în forță și sper să nu mai faci pauze atât de mari; o lună cred că ar trebui să fie maximum. Ce zici, promiti? Ba nu, mai bine nu promiți, dar să faci astfel. Desigur, dacă ai posibilitatea...
În final, am și eu o întrebare: Luș ăsta e ceva în carne și oase, ori... Nu știu, dar mie mi-a devenit tare simpatic!
Mulțumesc pentru starea de bine creată!
Cu prietenie,
IT

Chiar nu știam că ești atât de modestă! Dacă nicio epigramă premiată la un concurs important nu merită să apară pe prima pagină...
Cu toate că mă bucură prezența epigramei tale pe pagina mea ( fapt ce va atrage mai mulți vizitatori) nu pot să fiu de acord cu tine.
Trecând peste acest aspect, vreau să te felicit din toată inima pentru premiul câștigat și, totodată, să te asigur că e doar începutul unui palmares foarte frumos!
Mult succes în continuare!

Toate epigramele sunt bune! Fiecare dintre ele are poantă și înglobează toate elementele cerute. Frumoasă performanță! Mă bucur pentru tine și te felicit încă o dată!

P.S. Nu suna mai bine \"Soția și-o închide în odaie\"? Asta, apropo de teorie ți practică.

de vin, în cazul de față, a dus la un efect opus celui pe care îl știi.
Așa m-am găndit eu și așa pățesc femeile cu noi, bărbații, când... sărim calul!
De ce să n-o recunoaștem?
Dar,de fapt, tu știi asta, doar că îți vine greu să recunoști!
Mulțumesc pentru aprecieri!

dacă nu spuneai tu acum! Io ti cred cî Atropa-i divinî, așa cî trebui sî ti iert...
Dar, pintru faptu cî niși acu nu ne-i felișitat, nu știu și-ț fac când te-oi prindi! Așa sî știi!...
Am zîs!

Pomenind de \"alte cele\",
Am făcut, brusc, ochii mari:
Tu susții că stă pe ele,
Păi, ce, sunt atât de tari?!

Unii, hohotind prea tare,
Ar putea ca să sucombe,
Și,-n plus, stau la depărtare,
Pentru că se tem de bombe!...

\"Amorezele barbare
M-au mâncat pe săturate!\"
(Ion Diviza)

Cam așa e...

E-adevărat,
Cum zici mata;
S-au săturat
...De pana ta!

Îți răspund la întrebare:
Dacă azi te bagă-n groapă.
Va fi popă și nu papă,
Ce-ți mai trebuie...mâncare?

\"Dar...avea vreo nouă vieți!\"
(Atropa Beladona)

Nedumerire

Mă frământă o-ntrebare,
Și nu pot s-o mai amân:
Spune,-Atropa, de ce, oare,
L-ai luat așa...bătrân?

Cazul tău e-o \"floare rară\",
Ce-mi provoacă - zău! - uimire,
Când eu știu că mulți se-omoară
... Din iubire!

\"Că face dragoste mai rar,
Dar nu atât de rar ca tine!\"
(Florin Rotaru)

Asta spun vecinele?

Face dragoste mai des
Soața mea?...Sunt vorbe grele,
Și mă-ntreb, bine\'nțeles,
N-a făcut, oare, cu ele?!...

\"Doar poștașu poa\' să spună
C-o iubesc o dat\' pe lună.
(Laurențiu Orășanu)

Concluzie
În iubire, ai un stil
Mai degrabă...mercantil!

dar practica ne omoară! Asta e marea problemă, Laurențiu, în aproape orice domeniu. Înclin să-ți dau ceva dreptate în cazul de față, dar nu cred că deranjează atât de mult \"umplutura\" mea. E, mai degrabă, un hibrid; acceptabil, zic eu. Mult mai importante, într-o epigramă, sunt prozodia și poanta, ideea, mai exact. Și cum eu stau stau mai binișor la aceste capitole, m-ai prins dincoace! Dar, după părerea mea, tu pui accent mai mult pe constucție și mai puțin pe celelalte două. Cel mai bun și nou exemplu este al doilea vers propus de tine, care șchiopătează ca ritm. Păi, ce facem, sărim din lac în puț? Și încă ceva, punând versurile tale, schimbăm titlul? Sau nu mai punem niciunul? Vreau, totodată, să-ți amintesc faptul că eu am învățat epigramă la \"standardul altei lumi\" , cea reală, și vreau să cred că stiu destul de bine regulile jocului. Dacă spun asta, prietenii (inclusiv tu) știu de ce! Sunt multe de spus despre epigramă, dar avem tot timpul în față. Acum, vreau doar să-ți promit că voi fi mai activ și voi critica constructiv lucrările cu \"defecțiuni\" întâlnite pe site, indiferent, de autorul lor. Ce, numai tu să ai cucuie ?

Apreciez comentariul făcut de tine: echidistant, concis și la obiect! Ai punctat esențialul, doar în câteva fraze, punând punctul pe \"i\". Mă refer strict la \"cazul\" respectiv. Pentru mine e cazul e rezolvat. Mulțumesc de implicare!

Nu am învățat încă bine diacriticele de pe tastatură:
trebuia scris: \"înclin\", \"atât\" și \"într-o\". Scuze!

dar practica ne omoară... Asta e marea problemă, Laurențiu! Să știi că ânclin să-ți dau dreptate, dar nu văd să deranjeze atăt de mult \"umplutura\" mea. E, mai degrabă, un \"hibrid\", cât de cât acceptabil. Mai importante, ântr-o epigramă, cred că sunt prozodia și poanta (ideea, mai exact). Observ că tu pui accent mai mult pe construcție și mai puțin pe celelalte două. Cel mai bun (și nou!) exemplu este al doilea vers propus de tine, care șchiopătează ca ritm; nu tare, dar suficient pentru urechea mea! Păi, ce facem, sărim din lac în puț?
Și încă ceva: dacă folosim versurile tale, schimbăm titlul sau nu mai punem niciunul? Vreau să-ți amintesc faptul că eu am învățat epigramă la \"standardul altei lumi\", cea reală, și vreau să cred că mi-am însușit destul de bine \"regulile jocului\". Când spun asta, prietenii știu de ce! Așadar, și tu! Firește, sunt multe de spus despre epigramă, dar avem tot timpul înainte. Acum, vreau doar să promit că am să fiu ceva mai activ și voi critica (constructiv) epigramele cu \"defecțiuni\", indiferent de cel care le \"comite\". Ce, numai tu să te alegi cu cucuie!

În ce categorie se află Dan?

La-ntrebarea ta cea nouă,
Oare, ce-aș putea să zic?
Cred că-i între cele două,
Altfel spus, pe la...buric!

Cum de nu-ți dăduși tu seama
Că mă țin cu...Epigrama?!

multă sensibilitate și o densitate de metafore în poezia ta...
Mi-au plăcut, în mod deosebit: \"zâmbetul a zburat în plopii din lună\",
\"rugăciunea nu mai poate lumina peretele gol din mine\" și \" săpai în carnea mea o bucată de rai\". Toți tânjim după o bucată de rai...
Mulțumesc pentru liniștea generată de versurile tale!