Poezii

e primavara… asteapta de aproape doua mii de ani pe aceeasi umeda treapta omul acela sarman cu mina dreapta intinsa nu sa ceara ci sa moara si pata de

Ne spunem pe nume mi-am deschis gura catre tine iata-ma in intreg dindu-ma tie lasandu-ma imbratisat de privirea ta nesatioasa de forme mai mult? dincolo de unirea trupurilor noastre stau

esti paianjenul infidel tesi pinza umeda cearsaf acoperind doritele-mi valuri… priveste-ti urmele: vestigii supuse fara temeri salbe din frunze decapitate si ochii mei inrosind

Te-astept sa vii in oras Pe-o banca in parcul central Batrinul ce sta linga mine Ofteaza incet Si-si scutura pipa Iar banca imi pare Un pat de spital Te-astept de citeva zile Pe banca