Drum cu piatra cubica

Adun. Adun cioburile ramase in urma. Fereastra sparta in mijlocul strazii, pe linia de demarcatie dintre cei multi care vin, cei putini care pleaca. Strang cioburile din balta de sange. S-a grabit prea mult sa plece. Au fost prea nerabdatori sa vina. Vin de nicaieri. Pleaca spre niciunde. Eu raman sa culeg cioburile. E prea lung drumul spre nicaieri. Ce sa fac niciunde ?! Si nici macar o moneda nu mai am. S-o arunc .. Incotro ? Nicaieri ? Niciunde ? Stau si strang cioburi pe linia de demarcatie. Si ma intorc si strang altele noi, cand ajung la capatul ei. S-au grabit prea mult sa plece.. A fost prea nerabdator sa vina ..