Apus timpuriu cu cer înnorat,
frunză uscată
un eu îngândurat...
Mă-ntreb unde ești, de ce nu te-aud?
Mă-ntreb de ce ieri nu m-ai știut?
Am fost eu prea mut
ca tu să-nțelegi
că tot ce
Tablou
Ști...mă gândeam cum aș putea picta iubirea ce ți-o port într-un tablou?...
Cum ar încapea atâtea într-o simplă ramă?....
Mai întâi mi-ar trebui o foaie,
O foaie albă,
Foarte
Petale de îngeri
Stropi de lumină cad din senin
Iar noaptea se pierde în sânul tău fin,
Pășim împreună pe firu-nverzit
Și mâna de tine parcă-mi s-a lipit.
Privirea mi-e țintă în ochii tăi
