salvați în inbox

zadarnic asculți Chopin și scrii părul îți va intra prin taste până în procesor vopseaua va deveni un melange de transpirație - sudoarea tristeții indusă de ultimul gând din margine taburetul îți va roti întrebarea și neputința linguriței cu dulceață de cireșe amare până când din lista cu prieteni mâzgăliți pe hârtie va rămâne o zebră domestică și o pată de cafea numai bune de cocoloșit și aruncat dezordonat în coșul ros de motănelul tău sălbatic zadarnic îndrepți tabloul acesta fals și faci cioburi cana oricum crăpată din 92 nimic nu poate aspira bolovanii din atrii sau spăla plăcile de ateromi netratați cu statine ventilatorul de la baie se va învârti tot bolnav vor cădea în continuare păsări între palete câinii vor lătra paranoic prin gardul nevopsit iar lumina va sparge neonul chior în mijloc și se va prelinge oblic pe zidul de cărămidă topindu-i din loc în loc mortarul de fițe zadarnic îți pui fruntea între degete aerul din jur înghețat ca să stea în aceeași formă va mușca din obrazul tău stâng fardat cu iluzii sprâncenele vor intra sub piele iar nasul franjuri va învăța să respire pământ autohton aplecat peste tine palid misterios și luând la întrebări gura care încă va cere libertatea de a înțelege pentru ce pământul e viu când pe el se plimbă doar niște oameni notificați să locuiască în tine desculți și haihui jumătate pe-o mână jumătate pe-o mască de lux…