recreația mare după nichita - pe muzică de brahms

aveai fustă lungă bluză ca lumina păr blond ondulat adunat într-o parte recitai un colaj din nichita eu te acompaniam la vioară cu hungarian dance de brahms emoția ți-a sărit strofa a patra - am improvizat o frază muzicală apoi am reintrat în ritm semănai cu marea departe și-mi înghesuiai arcușul după dig când s-a tras cortina mi-ai atins cu degetele respirația aveai lacrimi și-ți cereai scuze pentru stângăcie cu o mână am strâns vioara amorțită iar pe cealaltă am făcut-o coardă - știai că eram cu amanda cortina s-a ridicat ai exersat o reverență cum doar seara poate iar eu lipit cu super glue de scenă mi-am tras fulgerul în buzunar a doua zi curtea liceului părea un fel de sahara rămăsese din ea doar groapa unui stejar bătrân care-și mutase rădăcinile în stradă părul ți se transformase în piatră fața ovală ridica bărbia în vârf de aisberg uniforma ți se topea și-mi amestecam privirea cu vertebrele tale pe tocuri mici chiar dacă bănuiam că nu-mi vei accepta vreodată calea înainte de bac te-am zărit pentru ultima oară purtai aceeași bluză ca lumina iar eu filamente eram îmbrăcat în haos propus pentru carantină și cu inima numai bună pentru păsările lui hitchcock… .......... deasupra punctelor sunt câteva cuvinte mâzgălite în recreația mare doamna de română plecase în italia pentru un proiect câteva ore le-am făcut cu proful de mate i-am citit de pe ciornă și-a zis „este atât de ilogică și neîncadrată în vreo schemă această stare – o obsesie neconcesivă ai patru... doar un marțian o va înțelege” au trecut câteva drame pe asfalt… am căzut în mine dar m-am agățat pe interior de piele cubul rubik din inimă l-am sucit cu furie pe toate gândurile cu esență de whisky m-am tuns zero cu barbă sau mi-am împletit părul peste zidul care a crescut în jur hm... astăzi se spune că sunt tot cu amanda dar eu adorm noaptea iubito cu nichita și brahms sub căpătâi...