cafea verde cu ghimbir

aceste litere nu sunt cuvinte doar câțiva neuroni ce-au uitat să ne uite ………………………… ascultă ascultă cuvântul în spatele lui e un câmp; în față loc pentru aruncat ziua în care vor muri florile mele din pumn ascultă norii și casa din lac - lângă ea barca îmi leagănă umbra; pe prispă literele s-au împuținat între cartea neîncepută și-o urmă ascultă fotografiile vechi - vitraliu în aripi de fluturi; alături extratereștri din ploi și câțiva rătăciți prin poeme de muguri ascultă ascultă în dâra ta cum adună vertebre omida - se înalță pe vârfuri delicat și confuz în spate cu întreg pământul pe gânduri… București - 16 noiembrie 2015