Inunda-ma tristete!
Si din al meu repaos
C-un vag iz de tandrete
Impinge-ma in haos!
Inchin o lacrima de sange,
Tie si celor ce nu vor sa uite
Zambesc,dar sufletul meu plange
Si nu sta
Vreme trece,vreme vine
Eu sed pe vechiul mormant
Rece si inchis in mine
Asteptand sa fiu pamant
Mereu au incercat sa ma-nteleaga
De fiecare data eu am plans
Si tot ce mai lasasem sa se
Vechiul oras e cufundat in intuneric
In care suflete-si tarasc amarele cadavre
Si,luminati de-un astru cvasisferic
Canta romantele amare
Thanatos insusi duce,cortegiul funerar
Spre un
Soarele dispare gonit de-apropierea noptii
Sub glie se culca,agonic gemand
Aerul e patruns de parfumul dulceag al mortii
Adus de luna ce zace pe cer delirand
\\\\
Un artist nebun canta la vechea
Un biet poet zacea pe-un pat
Rece zambind spre-un asfintit
Si sa respire a-ncetat..
Apoi s-a stins...nefericit..
Soarele-acum se stinge impacat
Stiind ca maine-n zori va rasari,
Pe cand un
