Poezie
jurnal de copil
Nicoll -cea mai cuminte fata
3 min lectură·
Mediu
Prima zi
Într-o zi fără de veste
Mi-a spus mama o poveste
Cu fasolea fermecată
N-am dormit; o știu pe toată.
Într-o zi de luni, mă crezi?
Când era mama plecată
Sub o masă, ce să vezi?
O fasole fermecată!
O priveam așa cuminte,
N-am crezut că-i fermecată,
Dar nici mami nu mă minte,
Deci a trebuit testată.
Ce dilemă! Ce impas!
Cum să o sădesc ca-n carte?
Am găsit! O bag în nas!
Căci grădina e departe!
Loc secret și cu noroc,
Umed și ferit de soare,
Cu răbdare la soroc,
Se va face mare, mare!
Și-a crescut ca în poveste,
Dintr-o nară către cer,
Un om alb a prins de veste,
N-a mai fost niciun mister.
Deci de acum când vrei să doarmă
Fata ta cea mai cuminte,
Fără basme ce transformă
Nebuniile-n cuvinte.
A doua zi
Altă zi, de dimineață, singurică în mașină,
Tristă și plină de toane,
Ochii mici de la lumină,
Am găsit ceva butoane.
Toate par să aibă-un rost,
Roșu... apăsat fără greșeală,
Țac! Și asta a fost...
Ups! E tati pe afară!
Cum stăteam eu cumințică,
Mă făcusem mică, mică,
Tati, un necredincios:
„Doamne-n sus și Doamne-n jos!”
Pari om mare și matur,
Tati, de-acum înainte,
Fii atent jur-împrejur,
Nu-mi spune că nu-s cuminte!
O altă zi
Într-o seară, ce ningea!
Am venit din parc în casă,
Amândoi sunt obosiți...
Eu defel. Plină de viață.
La ușă ciubote zac,
Ude, pline de noroi,
Ce să zic? Mai bine tac.
Las’ că le fac eu ca noi.
O să-i las fără cuvinte,
Cu apă și cu mult spor,
Că doar sunt cea mai cuminte:
Le-am spălat pe interior.
Dimineața-i de senzație,
Zici că a venit potopul,
Toți voiau o explicație...
Cred că-i inundat tot blocul!
Joi
Într-o zi fără mult soare
Am ajuns la noua casă,
Este prima mea mutare,
Casa-i albă și frumoasă.
Agitație, hărmălaie,
Toți se-agită și dau zor,
Mobilă și haine claie,
Eu, cuminte-n dormitor.
Văd pereții, ce dezastru!
Goi și triști, ca de spital,
Fără roșu sau albastru,
Chiar fără nimic special?!
Lângă mine, într-un loc,
O cutie de creioane,
Poți să crezi așa noroc?
Mă bucur ca la bomboane.
A fost greu la început,
Dar cu sârg și cu răbdare,
Am făcut tot ce-am putut,
Mami va fi mândră tare!
De ce țipă? Nu-i e clar?
Cum o să mă urc pe schele,
Într-o zi când am habar,
Pictând strane și capele!
Vineri
Ieri a fost ziua de baie,
Înmuiată și frecată,
Dă-i cu dușul ca o ploaie,
Mami udă, transpirată.
Ce mai chin și ce efort,
Cum își pierde mami timpul,
Și eu cât să mai suport?
Poate fi ceva mai simplu?
Este! În bucătărie,
Pusă bine sub o masă,
Albă, mică, pătrățoasă,
Se găsește o cutie.
Bagă mami-n ea de toate,
Vasele mult mai murdare,
Și minune, când le scoate,
Strălucesc așa de tare!
Azi îi fac o bucurie,
O idee de milioane:
Fac băiță în cutie,
De-aș ajunge la butoane...
0125
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- iacob lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 494
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 109
- Actualizat
Cum sa citezi
iacob lucian. “jurnal de copil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iacob-lucian/poezie/14201194/jurnal-de-copilComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CTCTClaudiu Tosa✓Ar trebui pus un aviz la textul cu fasolea, să nu fie citit sub anumite vârste ca altfel te poți trezi cu plodul încărcând în nas boabe de fasole asemenea gloanțelor în încărcător.
0