Vanitas
Inima-mi e un cadou
In care viata pare-un ou
Si,
Ochii-mi sunt de transparent
Privind indiferent
In inexistent.
Un dar de ochi fugar
Degetele-mi smulg,
Din smoala vietii
Plumburiu, jucausii
Fulgi apar, in umbra
Noptii friguroase.
Toate-ngheata aburii,
In a iernii mantie.
Zbuciumate stele curg,
Inghetate, cu luciri de
aripi in apus.
Privesc surd prin
Fantasmele de ceata
Nedeslusit infasurate,
Strans.
Intre fiori de gheata.
Incerc sa definesc
Indefinitul
Zadarnic
Ma trezeste
Dusul realitatii.
Cad
Un salt
Si inca
Lupte launtrice
Cine sunt eu aici, acum
Decat un creator de vise,
Un gand ce se hraneste cu el insusi
Si traieste pentru a creea?
Lumea asta nu-i a mea
Caci eu o alta am in
Cristal
Ninge usor,
Etern,
Tacut si
Rece.
Mut.
Vant,
Pamant,
Tot inghetat.
Fulgii zboara
Pentru a cata oara?
si e frig si liniste…
Sunt nestemate dispersate
Pe obrazul
Amintiri
Graunte frante
Din ocean coboara
In templul sufletului mut
Metamorfozandu-se
Si incet,
Din cer se scurg stele
Pe un crin
Invelit in
Venin…
Pete de ganduri
Imprimate-n
Inevitabil
Ieri
Am realizat cu stupoare
Ca viata reprezinta
O serie de scheme complicate
Cu vise si sperante daramate
In eternitate.
Azi
Patinez
Pe partia gandurilor.
Deschid poarta
HB