Poezie
A Doua Zi
1 min lectură·
Mediu
stăteai cu picioarele larg desfăcute
de parcă un soare întreg foșnea cumva între ele
acela eram eu de fapt aceea era iubirea cu mine
a doua zi am plecat să-mi ridic polița de asigurare
făcând gesture inutile și mergând în troleuri aglomerate
toate astea pentru a muri cât mai curând în preajma ta
urăsc această iarnă infidelă ce vorbește neîntrerupt doar cu tine
pur și simplu o urăsc
recunosc. nu a existat niciodată “a doua zi”
și de fapt uneori îmi las lângă tastatură unghiile tăiate
într-o grămăjoară fără să le arunc câteva zile
niciodată nu ai putea spune însă că te mint
sau că te-am mințit vreodată în privința
vânzătoarelor grăsuțe dar amabile
cândva stăteai cu picioarele larg desfăcute
tocmai s-a întâmplat că ai uitat de mine și de faptul
că sunt de pază în acest garaj tâmpit
undeva pe internet cu piciorul peste picior
de astă dată
și îmi lași furioasă zeci de offline-uri
amenințătoare
034682
0
intr-adevar, un poem de doua zi. a 3-a, a 4-a, a 5-a......etc.
desigur, nu e textul care te lasa cu gura deschisa(nici nu trebuie). insa atunci cand ceea ce spui este atat de bine tolerat de cuvinte, actul de creatie devine fara cusur.
mi-a placut, ce mai atata vorba...