Poezie
Geneza
1
1 min lectură·
Mediu
Geneza
La inceput era cuvantu-mi, si cuvantul eram eu,
ce spuneam era porunca pentru tine
un biet ghiocel intr-o gradina cu flori,
ce tu le dobori.
La inceput eram doar eu,misterul,
cel pe care tu azi il cauti ca un nebun,
Intr-o mare plina de mistere,
mistere ascunse bine,pe fundul ei ,
unde tu,un peste printre balene,
n-ai sa patrunzi,ca ai sa mori.
La inceput era doar visul,
tu erai un simplu vis
printre care plutea viata,
daruri multe de nestins,
dara tu ai vrut misterul,
sa patrunzi tot mai adanc,
spre adancurile lui,
spre-a gasi apoi cel mai mare mister,
moartea.
La inceput eram doar noi,
ti-am dat tot,sluga rea,
dar ai vrut sa fii ca mine,
unic, drept si adevarat!
Acum ai ajuns ca mine,
sluga-n propriul tau destin,
doborat de-a ta dorinta,
de-a avea, de-a sfarsi si de-a sti,
drumul vesel,plin de spini.
La-nceput era-i inceputul,
iar acum sfarsitul esti,
ti-am dat viata-ntreg pamantul.
nu sa-l treci prin jugul greu
din dorinta ta nebuna
de a sti orice mister,
ducand viata spre pierire,
ghiocel mic si rebel.
001960
0