Poezie
Un suflet trist
1
1 min lectură·
Mediu
, mult prea pustiu,
Prin codru plin de copaci fără crengi,
Fără frunze, fără speranțe ,
L-ai aruncat spre a se pierde
În această lume a nimănui
Dar pe care toți o poluează,
Pentru a trăi între copacii pustii,
Unde tu vrei să mă arunci.
Dar locul meu …locul meu nu este aici,
Și în desert,
Uitat de toți fără speranțe ,
Cu vise ce se nasc mereu,
Și cu care vreau să-mi fac lumea mea,
În desertul ce tu nu la-i acceptat,
Și ai lasat în urmă, doar un suflet trist…
001952
0