Ți-am mai spus că te iubesc
Și cât de mult eu te doresc?
Vreau să fii pe veci a mea
Să îmi fi singură stea
Vreau să fiu mereu al tău
Și la bine și la rău...
Doar noi doi să ne plimbăm
Celor care nu cred că iubirea
E mai mult decât un gând,
Celor care zic că iubirea-i numai pe pământ,
Celor care cred că e numai mintea noastră,
Celor care cred că totul e de la hormoni,
Ți-am scris o poezie,
Dar foaia s-a îngălbenit,
Ți-am scris un cântec,
Dar chitara a ruginit,
Ți-am dăruit un trandafir,
Dar floarea s-a ofilit,
Ți-am făcut un tort măreț,
Dar
Femeia este o comoară
Te îmbogățește
Dar te și înșală...
Pentru unii este sfântă
Pentru alții e ca frântă
Unii o respectă
Și o venerează
Alții îndrăznesc
Și o maltratează....
Unii o
Noaptea lună,
Ziuă soare,
Viața-mi luminezi călare
Pe armăsarul dragostei
Pe aripile timpului...
Ziuă, noapte, te iubesc
Și mereu eu te doresc
Ca să fii iar lângă mine
Să știu că mereu
Un trandafir devenit o buruiană,
O porumbiță devenită o găină,
O galaxie devenită stea,
Un atom devenit proton,
Un vânt puternic devenit o briză,
Totul devenit nimic...
Mai simplu decât
Părul tău de castan,
Ca nisipuri mișcătoare,
M-aș cufunda în el cu totul,
Și nu aș regreta nimic....
Dorul parcă-i o planetă,
Ce plămânii mi-i apasă,
Si aș vrea sa te revăd,
Sau măcar
Era odată o fată mică, creață
Care a mers la piață
Ca sa cumpere cartofi,
Roșii, sfeclă și morcovi.
Și-a luat ea o pungă mare,
Ca numai o sacoșă să care,
Și a plecat spre piață
Pe cap
Am vrut să-ți dau un trandafir
Să vezi iubirea în stare pură:
Fericire și durere...
Am vrut să-ți dăruiesc o ciocolată
Să vezi ce dulce e iubirea
Dar am hotărât să nu...
Am vrut să-ți
Daca fumul ar fi
Iubirea mea pentru tine,
Atunci nu s-ar răspândi
Ci ar rămâne cu mine.
Dacă iarba ar fi
Iubirea mea pentru tine,
Atunci nu s-ar mai vesteji
Niciodată...
Dacă
Aș fi putut să-i spun
Atunci, pe drum
Ce gândeam
Și ce doream...
Aș fi putut dansa
In seara aceea cu ea
Și s-o fi întrebat
După ce-am fi terminat...
Aș fi putut...
Aș fi putut
