Mă plimb pe-aceleași străzi pustii,
Cu-aceleași felinare veșnic stinse;
Același cer noros deasupra-mi stă,
Aceleași gânduri moarte-mi vin în minte.
În același loc m-așez mereu
Și simt mereu
Ce ciudată și ce dureroasă a fost dimineața în care m-am trezit moartă și totuși încă vie! Îmi lipseau cu desăvârșire energia, încrederea, puterea de a mă stăpâni.. Nu suportam lumina, mă dureau
Zilele si noptile imi sunt pustii...Ma sufoca un aer plin de tipete...Simt ca traiesc intr-o realitate transfigurata, intr-o lume chinuita de dureri mult prea adanci!
Siluete sinistre se invart in
De ce simt atat de limpede ca locul meu nu e aici; ca ar trebui sa ma aflu orinde altundeva, numai aici nu? De ce simt ca fiinta mea se afla si altundeva, mai departe?
De ce ma desfata rautatea si
Daca nu il vreau, de ce il visez ? Daca trebuie sa-l uit, de ce soarta mi-l scoate mereu in cale ?
Stiu ca inima imi e impietrita . . .Atunci de ce simt ca ea se sfarma in mii de bucati cand ma
Toamna s-a asternut peste sufletul meu de cand el nu mai e . . . Zilele sunt lungi, noptile mi se par nesfarsite . . . iar soarele e atat de crud cu mine! De cand a plecat, destinul imi pare
Acum, cand domneste pacea somnului in linistea zilei ce se stinge, gandurile imi zboara departe. In ceasul cinstit al inserarii, cand ultima raza a soarelui apune, simt nevoia sa ratacesc, sa
Încet, încet, simt cum mă îneacă păcatele; mă apasă greu crima ce-am săvârșit-o împotriva mea.
În ceasuri de seară caldă, simt setea de schimbare ce îmi arde trupul; nu vreau decât să
HM