Hanibal

frumos de dureros spus, Camelia Hegheduș, poezia scoasă cu forcepsul, provocată de un avort e un risc pe care orice creator sau mai bine zis recreator, și-o asumă. Cât despre femeile inteligente ale lui Șerban, \"femei plouate din cauza unei false probleme\" le las pe ele să se pronunțe, oricum să crezi că un copil avortat sau nenăscut înseamnă același lucru, eventual un înger, e cel puțin inexact. Nimicul nu poate fi egal cu o materie chiar neînsulețită în final iar prezumțialitatea aruncării într-o lume care îi va produce doar suferință, e o inducție.Și o stereotipie. Revenind la poezie, aceasta mi se pare interesantă prin intensitatea detaliilor care sugerează calvarul/ travaliul concepției/ nașterii. Eșecul actului creator ca și cel al nașterii ne pune ființa în postura perceperii unei inutilități care, spre bucuria cititorilor, nu este însă deloc stearpă. Dimpotrivă, aș spune. Mai simplu: mi-a plăcut.