M-am întrupat din timp...

Motto: Și-atunci când din viața lui, timpul ,va da un suflu omenirii,vom știi că infinitul s-a hranit din noi.”

Uneori...

aștept la geam toamna sa-mi bată „vis”

...și...

prin potecile

umbrite de cuvânt

să

se strecoare lângă mine-n viață,

timpul,

și-atunci

să ne schimbăm și haina ,

și sufetul...și chipul...

Când sunt timp

sufletul mi se îmbracă-n noapte

și ca un strigăt

se creionează,

în melancolie...

Nisipul din clepsidră

e pe sfârșite,

și...

când voi deveni din nou timp

voi ști

că infinitul

s-a hrănit din trupul meu...