Un canal
împuțit de hoit,
și ruginit,
o peluză-
de secetă arsă,
scoală-cladire
cu etaj,
mult suprapus moltar,
o vilă de țigan
la exterior
de igrasie acoperită,
de ani buni
in
un x se duce
la piata,
un altul-mama mi foame,
el-iasa din mina,
pentru ea-viata-i
o furtuna...
pentru fiecare,
viata-i o suferinta,
cat am incerca
s-o facem
un lant de fericire
ea nu
intentionat facand doua graselii
un mare adevar poti sa ivesti
grija poarta astfel ce vorbesti
caci a spune adevarul
o calitate este
iare o minciuna din nimic
si spre totul se iveste
nu-ti
ce e viața?
un lung prilej
pentru durere?
un sfîrșit șir
al suferinței fir?
dacă am alege
viață sau moarte
văzînd printr-o reverie
toate cele întamplate...
ar merge mai
Din cauza ta femeie,
Plînsete șiruri vor curge
Pe-a istoriei pînze,
Pe-a soarelor raze
Nevrînd sau vrînd,
...si baieții plîng.
Răpunzîndu-i la un zîmbet
Printr-un nesemnificativ
fiecărei femei îi
ascociez un parfum
dulce, franțuzec...
unora...fenomenal.
dar tu nu miroși.
a nimic...
ar trebui să ai
și tu un miros măcar
de zori de zi,
de femeie
de piele
sau de
azi am cunoscut
doi magicienii.
Ei se numesc iluzionisti.
Au fost prieteni foarte buni
dar de la un timp,un truc nereusit
a dus la despartzirea
celor doi...
au ajuns sa se urasca...
au ajuns
Ce mă întrerupe
de la cultură?
e vremea?
e mama?
e D-zeu?
nu...e sunetul
asurzitor
de la cuptor...
De trei ori
aud un...piu...
și tre\' să mă deplasez,
mă indrept spre
masa,mi-e foamne!
Mersul după ciuperci e ca și viața,
ai mereu o constantă teamă
ca cineva să nu ți-o fi luat-o
înainte.
Unele ciuperci nu se remarcă prin mărimea lor,
ci prin marimea frumusetii lor...!
Totul parcă a murit într-un adânc uitat
Chiar totul...doar somnul,
O stare de color multiplicat
Răsare usor,încet,
Răsare universul,vidul...
Lumina e doar amintire
Se uită în viitor, lovit
Stau cu emi-n stanga-mi,
Si-ncerk sa ma gandesc
La un profund lucru
Si cam nebunesc...
Cand lucrul se-ntareste
Cand ideea e pe vine,
Emi se ridica
Si vine mai aproape
Vine langa
Draga prietene Eminescu,
\"Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine
Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri,
Sau
HR