Poezie
Ce-i viața ta?
1 min lectură·
Mediu
Ce-i viața ta ? E o peniță
cu care scrii mereu pe-un drum.
Şi-apoi la ultima portiță
tot ce-ai scris tu ca pe-o tăbliță,
nu se mai şterge nicidecum.
Şi vorbe-n vânt şi fapte rele
rămân pe veci ca-ntr-un album.
Păzit e scrisul tău de stele.
De-ai pune mări întregi să-l spele,
nu se mai şterge nicidecum.
Să nu te minți că-n veşnicie
trecutul se preface-n scrum.
Căci Dumnezeu stă mărturie
că-n fața Lui tot ce se scrie
nu se mai sterge nicidecum.
În ceasul greu de judecată
îți vei citi întregul drum.
Şi vei zbucni în plâns deodată.
Dar nici o slovă-nlăcrimată
nu se mai şterge nicidecum.
N-o poate şterge decât sânge,
dar sânge sfânt şi nu oricum.
Ce înger trupul său va frânge ?
Şi-astfel, ce-ai scris, oricât ai plânge,
nu se mai şterge nicidecum.
Iisus cel drag veni din zare
ca tu să scapi din foc şi fum!
Prin El trecutul tău dispare.
Dar dacă azi nu-i ceri iertare,
nu se mai şterge nicidecum.
Iisus pe lemn rabdă arşița.
Iisus e prețul tău acum.
Prin El eşti alb ca lămâița.
Şi tot ce-a scris cândva penița
nu se mai şterge nicidecum...
003840
0