Cu buzele roase și pline de sânge
Ochii sunt uriași, pupila se strânge.
Var negru pe zid, culoar luminos,
Neoane aprinse, satâre in os.
Cinci foi de calendar, întind pe podea,
Le număr si râd
Am limite, cunosc ce e prea bun!
Și te-am lăsat iar toți mi-au spus ca sunt nebun.
Eu știu că tu-n adânc te-ai supărat,
Dar ce să fac, principiul nu mi l-am călcat
Nu vreau o viață grea,
Am dat pământul la o parte
Și am deschis aceeași carte
O carte despre moartea mea
În care dragostea-mi e ea
Sunt ars, mi-e foame dar respir
Vreau sânge dar nu sunt vampir
În cap am numai
Purtându-mi tu atâta grijă
Ai pus în inimă o tijă
Cinci ani în care n-am vorbit
Trecut-au parcă i-am dormit
Acum, că ai reapărut
Eu imi doresc sa te sarut
Și către tine să șoptesc
Cel
Sunt milioane de oameni pe pământ
Și l-ai ales pe cel nesfânt.
Pe mine Te-ai răzbunat,
Greul ăsta Tu mi-ai dat
Fiindcă Þie Þi-am greșit,
Merit să fiu pedepsit.
Dintre toți cei cu
De ce omul tre' sa moara?
Sa gaseasca o comoara!
Ma-ntreb pentru prima oara
Daca moartea o sa doara
Oare crezi ca Tatal lor
Vrea sa faca vre-un rau lor?
Auzi asta si