Rană
Cu buzele roase și pline de sânge Ochii sunt uriași, pupila se strânge. Var negru pe zid, culoar luminos, Neoane aprinse, satâre in os. Cinci foi de calendar, întind pe podea, Le număr si râd
Major
Am limite, cunosc ce e prea bun! Și te-am lăsat iar toți mi-au spus ca sunt nebun. Eu știu că tu-n adânc te-ai supărat, Dar ce să fac, principiul nu mi l-am călcat Nu vreau o viață grea,
Religie neagră
Am dat pământul la o parte Și am deschis aceeași carte O carte despre moartea mea În care dragostea-mi e ea Sunt ars, mi-e foame dar respir Vreau sânge dar nu sunt vampir În cap am numai
Revedere
Purtându-mi tu atâta grijă Ai pus în inimă o tijă Cinci ani în care n-am vorbit Trecut-au parcă i-am dormit Acum, că ai reapărut Eu imi doresc sa te sarut Și către tine să șoptesc Cel
Cerere catre divin!
Sunt milioane de oameni pe pământ Și l-ai ales pe cel nesfânt. Pe mine Te-ai răzbunat, Greul ăsta Tu mi-ai dat Fiindcă Þie Þi-am greșit, Merit să fiu pedepsit. Dintre toți cei cu
Dialog in monolog
De ce omul tre' sa moara? Sa gaseasca o comoara! Ma-ntreb pentru prima oara Daca moartea o sa doara Oare crezi ca Tatal lor Vrea sa faca vre-un rau lor? Auzi asta si
