Poezie
Cum am devenit criminal
versuri generate de o etapă suicidală
1 min lectură·
Mediu
Cum am devenit criminal de mulțimi
Ultima dată când m-am întâlnit cu Dumnezeu
mi-a spus că sunt moartea.
Eu.
Zâmbetul ce m-a cuprins fără să vreau
și, mai apoi,
durerea ce m-a împins să ucid orice om pe care îl întâlneam
în cale,amândouă
m-au crucificat într-un fel de răceală.
Am ieșit pe trotuare
privind disprețuitor orice față,
tâmpă sau mai puțin,
și, după umilul exercițiu de admirație ce îl încercam
cu fiecare făptură,
am ucis.
În ochii mei sângerii începeam să simt mirosul de hoit,
palmele mă dureau,
mai cereau,
mă dureau.
Cum am devenit criminal în serie
Prima dată faci dragoste.
Altă dată, făcând dragoste, simți mirosul ei putred,
apoi ai vrea să îi mănânci un sfârc,
apoi și pe celălalt,
apoi tot sânul.
Și îi simți mirosul putred,
nespălarea,
prostia,
moartea.
Cum am devenit pedofil
Mi-a surâs.
Am simțit zâmbetul ei ca o adiere
mângâietoare de pubisuri.
Am urmărit-o.
Ea îmi zâmbea în continuare.
...asta înseamnă că ne iubim...
Ne iubeam.
Ea țipa, nu mai țin minte de ce,
iar soarele, amurgit, ne privea șiret
pe sub o amețire pală de orizont.
2000.Satu Mare
023502
0
\"iar soarele, amurgit, ne privea șiret
pe sub o amețire pală de orizont.\" :) simțit mult și frumos tabloul de aici !
dacă vrei să răspunzi, fă-o aici, da? :)
și aștept să văd cum scrii azi, acum, în 2005 :) da?
prietenesc,
livia
P.S. cu pedofilul mi s-a făcut greață, dar lecturile mele pe tema asta vin să susțină ce ai subliniat tu acolo. adică e crud, dar... real.