Anatomia florii

Să facem un cerc în jurul acestei garoafe puțin fanate e anotimpul sentimentelor intermediare Să-i pipăim cu privirea nodulii delicați din care doamna garoafă a născut puișori de frunze încârligate să numărăm ca pe foițe petalele încrețite și bătute două-trei firișoare de sămânță din care am credința că s-ar putea ivi popoare mișcătoare de garoafe mireasma ei nu ne transportă ca trandafirii narcotici, stă în cumpănă între a fi și a nu fi, iubesc verdele putred al tulpinii ce sânge încet trebuie să aibă o garoafă pentru a atinge limita de jos a verdelui nici Wagner nu a creat asemenea acorduri funebre Luată în tot, o garoafă nu-i mare victimă nici roșul petalelor nu clamează despre libertatea stărilor e mai degrabă familiar, cărămiziu parcă nu-i de pus la butonieră cum stă răsfirată, pregătită pentru disecție ai spune că e o fată ce nu s-a sinucis de tot mi-e milă de ezitările vegetale de îndărătnicia ei de marfă de duzină o garoafă e o fată stângace nu e un simbol nu merită analiza ce atitudini poți lua în fața ei cine m-a pus să mă încurc cu o garoafă