Ninge în luna lui Marte
Ninge cu spor În luna lui Marte Și viscolul poartă războiul, Ușor. Pregătind orizontul, Herghelii din Nordu'- nghețat, Dintr-un gri departe, Aruncă fuioare de alb Pe câmpiile
GEGHETE EUGENNori
Văd nori alergând, Către zări disparate, Printre dune de albastru și alb, Deasupra unor păduri alegorice, Îngrădite de spații istorice Pe care le străbat mergând, Uneori alergând, Ființe
GEGHETE EUGENCine ești tu?
Cine ești tu și cine sunt eu Alergăm ca niște zei păgâni Ce împart fericirea Cu mai multe mâini Căutând înfrigurați o ieșire discretă Dintr-o stare cuminte De fericire concretă.
GEGHETE EUGENDacă va fi
Dacă va fi ca tu să ai Chiar ultimul cuvânt Ca o corabie ce pânzele Își leagănă în vânt Voi căuta alt mal departe-n zări Și alte țarmuri poate voi găsi în depărtări Și alte lumi și vise voi
GEGHETE EUGENAndrogin
La sfat se adună Cei ce mereu Creează furtună Și care acum, Pentru prima dată, Sunt temători Și privesc neliniștiți Spre Ființa Completă. Un vierme însetat Îi roade asiduu Otrăvindu-le
GEGHETE EUGENAngoasa din Antropogen
Ascult muzica Descriind în noapte Volte provensale Și notele se-ntrepătrund Cu idei spinoase Instrumentele jucându-se, Ca și gândurile, Într-un carusel de spasme. O iau de la capăt Merg
GEGHETE EUGENNe-am intors
Ne-am întors la monștrii de beton Am lăsat în urmă soarele,marea,nisipul și pescărușii Liberi Și și și și...... Toate cate vor mai fi.....
GEGHETE EUGENRau navalnic
Sunt un râu năvalnic de munte Și mă zbat printre stânci ascuțite Fiindca vreau să mă odihnesc în meandre Pe câmpiile însorite. Tumultous adun crengi și copaci, Bolovani către vale, Îmi
GEGHETE EUGENTotul e relativ
Într-un mod general, Înscris în cotidian, Relativitatea Se trăiește particular Cuprinzând cu un foc nedescris Subtilul neperceput De un aparent esential Mereu schimbând o problemă Ale cărei
GEGHETE EUGENMă scutur
Trecând prin mine Mă accept surâzând Fără acte de caritate Îmi acord un cuvânt Lepadându-mă in sine Printre spaime Mă scutur.
GEGHETE EUGENIn Picaj
Sunt la manșă Și zbor haotic Cu aripi întinzându-mă Spre un cer apoteotic Și flacari mă cuprind. În stânga și dreapta-mi Alte zboruri se desprind De un Pământ abisal-visceral Și de un foc
GEGHETE EUGENAngoasa
Neliniștea și tulburarea, Teama patologică, Se aruncă În prăpastia înstrăinării. Viziunea dureroasă a existenței Apasă realul Provocând o contracție. Condiția de ființă Este însoțită De
GEGHETE EUGENUn Cal Salbatic
Aerul îi freamătă în nările largi, Ca un combustibil solar, Simte câmpul deschis înainte-i, Nerăbdător. E sălbatic,nesupus,nestăpânit Si e liber,liber,liber Sub un cer Fără sfârsit.
GEGHETE EUGENPicatura de lumină albastră
Ridic ochii, Spre un cer de cristal Și emotia Învăluie gestul primordial. Străfulgerat mă ridic Din mărunte pasiuni,fugare, La simfonia galactică. Născut în timp Din stele
GEGHETE EUGENSub clar de luna
Visez să prind aripi, Zburând dincolo de orizont Un val spargandu-mă De malul cu nisip fin Al țărmului necunoscut. Visez să mă scutur, Ultim strop de ploaie, Într-un râu de munte Tumultuos
GEGHETE EUGENCONSTIENTÃ
Văd un copac efemer, Care-și ridică rădăcinile până la cer, Pe un Pământ translucid, Încremenit, Într-o albă lumină pâlpâind. Străbătut de-o nebunie conștientă, Însetat își arunca
GEGHETE EUGENSentimente
Mi-am regăsit sentimentele, Uitate in podul subconstientului Sub praful uitării. Au izbucnit la suprafață Izvorând de sub barajul conștiinței de sine
GEGHETE EUGENUrlu
Sunt singur, Într-un pustiu de gheață, Și urlu. Sunt lup cenușiu Urletul meu Îți ingheață Sângele-n vine
GEGHETE EUGENFug
Mă rup De tăceri ascunse False trăiri De mine. Mă droghez mereu Cu fericiri pierdute De care fug Pe căi neștiute. Independent și liber Mă reconstitui din chin Și beau din viață amarul
GEGHETE EUGENÎncerc
Încerc sa ma împac cu întunericul Dar sunt prieten cu furtuna Alerg să prind cu gândul Soarele și luna Fugind de umbre seci Și clipe insipide Pășind pe Căi Lactee Ce îmi zâmbesc
GEGHETE EUGENChemarea stramosilor
Dorm atins De o nebunie temporară Visând deschis La o haită de lupi În noaptea racoroasă de vară. Sunt înconjurat de ai mei, Haita nebună, Alergând nesfârșit dupa pradă Și urlând la
GEGHETE EUGENIn desert
Merg prin deșert Ars de soare Cu un pas dublu, Spre acel loc lugubru, Combinand zadarnic Esențe tari in recipient uranic. Parfumul de esență rară Extras dintr-o
GEGHETE EUGENUltimul om de zapada
Un uriaș, Puternic, Blând și calm, Peste care au trecut anii,drumurile și viața, Dar n-au creat în tine, Prăpastia imensă, Pe care aproape toți o avem in noi. Fascinat de jocul fulgilor de
GEGHETE EUGENDon Quijote
Tu Don Quijote Cavaler al tristei figuri Esti hoinar, Ca vântul cel liber, Fugar, Printre gigantice mori de vânt Apărător al leilor, Detinuti arbitrar, Însotit de un Sancho Panza
GEGHETE EUGEN