circul

Niciodata lumina nu a fost mai stridenta, muzica mai apasatoare si frigul mai patrunzator. Era noapte tarziu, dar linistea nu se putea asterne in sufletul meu. Venise circul, aducand cu el caldura unui timp fericit, nu de mult apus. Clovni duali si galagiosi, ca si vietile noastre, vata pe bat, lei, maimute, serpi dar mai presus de toate Roata. Acea masinarie infernala ce te face sa zbori si pe care, odata, visam sa o pot opri cand ma aflu cel mai sus, pentru a trai pentru cateva clipe smuls din lumea asta. Acum doar ... am luat doua bilete si te astept inca cinci minute. Sa plecam impreuna in cea mai fantastica aventura, sa ne inaltam usor, tot mai sus bucurandu-ne de fiecare secunda si unul de altul, dar mai ales, cand vom atinge amplitudinea.... va fi sublim, vom ingenunchea timpul si durerea. Iubirea dintre noi, calita de clipa desavarsirii, ne va fi scut in calea nefiintei si nu vom simtii drumul inapoi. E crud! Roata se mai si opreste, vremea noastra va fi zburat iar noi vom fi mult prea osteniti. Si e atata lume la coada, cu biletul in mana, asteptand nerabdatoare sa zboare... vom incerca inca o data, poate, dar in alta viata. Ai face bine sa te grabesti, mai sunt trei minute!