Gherghei Iulia

Vis Am împărțit un vis în două Semințele rodeau amurgul iar setea fructului Era amară Am înțeles tristețea Ca pe un fruct În ruginirea toamnei Departe de mine iubirea Melancolia

Aștept... respir mizeria emanata de asfaltul fierbând, Aștept... un autobuz-conserva plin de aer incandescent Aștept...

Mai târziu am să iți spun o poveste... cum am ieșit din oceanul minciunilor lor cum un imens văl mi s-a luat de pe ochi acum, în loc de vorbe, le ies din gura broaște râioase sunetul vocilor

Îngerul a șoptit: Lumina! Sa fie lumina! Își șoptește în dumnezeiasca-i ureche Să fie vânt să-mi zvânte lacrima... .... Ce călătorie fantastica am făcut... De la un grăunte de nisip la raiul

Anonim, iubitul transmite de la fata locului Încă o zi să o privesc cum buclele-i alintă vântul să sorb tot aerul prin care a trecut și să-l păstrez în mine pentru o secundă Sunt

Fără zestre Un măr care să-ți umple gura și atât Înnebunit nebunul tace rozându-și mai departe unghia Un zgomot sec sinucigaș alunecă pe vârful limbii Și viermele măsoară

Vino, prietene! în templul meu Aprinde lumânări pe rănile-mi deschise către lume Vino! Am o poveste pentru tine Stai liniștit la umbra zidurilor mele Îți voi turna-n urechi doar vorbe de

Da! Am ridicat bratul M-am agățat strâns de bară, Sunt în autobuz și cineva își bagă nasul de parcă ar vrea să-mi intre cu toată ființa la subțioară Da, bluza mea e o ie, un borangic

Scrisoare către mama mea, singurul locuitor al Paradisului Mamă, Lăsa-mă să- ți construiesc Paradisul Ai fi un fluture Mângâiat de soare Iar șarpele împietrit la a ta vedere Și-ar pierde

Era cald, pădurea își trimitea aromele generoasă, un vânticel prietenos ne mângâia obrajii, copiii râdeau fericiți în joaca lor de-a toboganul pe tăpșan și era duminica. Ce face balaurul de

Câinelui meu, Toto O priveam În ultimul timp dormea un somn frumos Ceva minune se înfiripa în pântecul ei Eu cățelul credincios, fidel până la ultimul fir de păr veneam la canapea și o

Mai întâi n-am Mai avut picioare Doar o imensă Amorțeală Si Neputința Mă sufoca Mă enerva Toți își puneau miere în voci Condamnarea li se se prelungea Pe

E târziu în noapte Ceruri întunecate de nori în fugă stele indiferente îmi acoperă ochii uscați uscați de speranță, de visuri uscați de atâta suferința nesfârșită " îmi relaxez gâtul" "

Caloriferul din baie nu va funcționa nici anul ăsta Frigul din baie se asortează cu cel de afară În oglindă iți poți privi dinții cum dansează Să dorm acum când mașina de spălat valsează Toarce

Nu pot să nu mă mir cum vorbele o iau înaintea gândului cum devin sterile și transparente golite de orice iubire niște ațe, niște călușuri puse în gura ulciorului apa nu se mai

Sunt doar un suflet călător deasupra apelor mă-ntind absorb a cețurilor șoaptă și mă înec în zarea toată sunt doar o boare ce adie și spulberă o păpădie un

– Ce vrei de la mine? Lasă-mă !!! Vreau sa beau o bere doar! – Ești nebuna?! Vrei sa omori copilul ala, nici în al 12-lea ceas nu te potolești?! Ce fel de mama o sa fii? – Lasă-mă! Ce, ție nu ți-am

aș citi în stele... aș citi în galaxii... aș asculta dansul valurilor galactice... aș dansa cu razele stelelor de mult moarte... aș străbate găurile negre- distrugătoare de dimensiuni... ce

Lumea se surpă în noi Tobele anunță sfârșitul în ritm drăcesc Voce de muezin jelind din minarete Clopote bătând cu disperare Cruci făcute cu mâini transpirate De sabat Eloim

Niciodată îndeajuns Niciodată îndeajuns întotdeauna nesătul, vreau mai mult Sunt un colecționar al dorințelor împlinite grăbindu-mă să ating următoarea bucată lucitoare de nimic Mă simt mort

Privesc drept în fața. Un munte, de fapt, versantul unui munte: pâlcuri de brazi, pete de zăpada, stânci... se întinde în fața ochilor mei: Ce vis frumos! Privesc spre cer , e plin de nori, e frig și

Ura omului alungat Din cetatea inimii mele Îmi va fi umbră Mai fidelă decât umbra mea Va creste în întuneric Cu fiecare impas în care mă voi afla Și se va tupila vestejită De cate ori

Acum că am socotit fiecare picătură de oxigen pe care plămânul meu drept o va împărți cu cel stâng Somnul îmi va fi liniștit Mă desfac în organe ca un puzzle de care m-am plictisit În