Poezie

Ciuma

1 min lectură·8 mai 2014

Mediu

S-a-ntors Ciuma-n sat la noi,

Cu butic și prăvălie,

Cu spurcații de ciocoi;

Ca în vremuri de sclavie…

Tot ce-am strîns la Colectivă,

În regimul democrat,

Zace la ciocoi în stivă;

Chiar speranța ne-au surpat…

Sat n-aveam, nici chiar cătun,

Și în lung și-n latul țării,

Fără Școală și Cămin;

Toate-s date acum uitării…

Transformați sînt peceriștii

În ciocoi și infractori,

Noi credeam că-s comuniștii;

Cît am fost de surzi și chiori !

Ne-au dus liftele-n imperii,

Cîine jigărît la Porți;

Răsplătiți doar cu mizerii,

Expulzări, răniți și morți…

Nu mai e nimic al nostru,

Parcă sîntem prinși pe rîu;

Ne-au stins Vatra, ne-au spart rostu’

Sufletul ne e pustiu…

Limba ne-am atrofiat-o,

Sanchi-avem, uichend și, hei,

Ca bravi mercenari la NATO,

Ne-ncuiem mereu cu-ochei…

Pentru un coltuc de pîine

Negru, și sălciu și-amar,

Europă, trec prin tine

Din Carpați la Gibraltar…

Ospitalieri, cum sîntem,

Cînd străini ne vin în casă,

I-ospătăm și nu-nțelegem

Ce au ei cu… gura noastră !

20 august 91/2007 - 16 februarie 93/2009

002.023

Gheorghe Ungureanu. “Ciuma.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghe-ungureanu/poezie/14049273/ciuma

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.