Poezie

Î

1 min lectură·25 iulie 2009

Mediu

Fiindcă sînt romîn,

Cu ai mei rămîn;

Iubesc Romînia,

Numai Romînia.

Nu-i urăsc pe alții,

Dușmani nu mi-s frații.

Vorbesc strămoșește -

Adică Dăcește-

Dar scriu latinește,

Cum au vrut străinii

(Să-i mănînce cîinii !)

Și mă doare dacă

Limbii nu-i zic Dacă...

Din antichitate,

În romînitate,

Nu-mi pun alte fețe

Ca la precupețe;

Sînt popor romîn,

Daciei stăpîn,

Port un singur ism:

Dacism (romînism),

Slujesc din vechime

Doar pentru Dăcime;

Nu apar pe scut

Venetic urat...

Am temei o stîncă:

Leagăn de romîncă,

Prea rîvnit de unii

Din barbarii lumii,

Dar trect-au morți,

Noi rămas-am toți

Dacii, azi romîni,

Ori istroromîni,

Meglenoromîni,

Ba și aromîni,

Dar pe Î stăpîni !

002.458

Gheorghe Ungureanu. “Î.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghe-ungureanu/poezie/13898397/i

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.