Gheorghe Madalina

Foarte bine sună aceste versuri. Și repetiția aceasta cu șoaptele, zâmbetul și aromele foarte interesantă. Felicitări!

Am mai făcut unele modificări. Mulțumesc pentru vizită și păreri!

Acum am ȋnțeles! În contextul respectiv cuvântul “doar” avea pentru mine sinonimul de “numai”, ceea ce a făcut ca restul afirmației să fie oarecum lipsit de importanță...

Vă mulțumesc pentru lămurire!

Referindu-mă la ceea ce ați afirmat la sfârșit, că doar prezentul se pierde, consider că tot gândindu-ne la altceva, pierdem un prezent adunat, care de fapt este chiar viața. Și oare de ce s-ar pierde prezentul, dacă nu doar din simplul motiv că nu ȋl luăm ȋn seamă?!?
Cât despre textul “și tot visând și tot sperând” am utilizat amândoi termenii, deoarece pentru mine, ȋn cele mai multe cazuri a visa ȋnseamnă a spera și astfel am dorit să accentuez această stare.

Mulțumesc pentru vizită și păreri!

Da, haios. Am ȋnceput să răspund la comentariile pe care le aveam și am ajuns să spun cam ceea ce gândesc...
Cât despre rime, chiar ai dreptate. Ar trebui să nu le folosesc atât de des.

Mulțumesc pentru vizită și impresii!

Aceasta poezie am scris-o in perioada liceului, atunci cand la limba si literatura romana am studiat niste rondele ale lui Eminescu. M-a atras mult tiparul acestui tip de poezie, asa ca am incercat si eu. Tiparul l-am respectat intocmai, insa nu stiu daca poezia este una pe plac.

Sa zicem ca printre vise si printre nori imi place cel mai mult sa fiu, asa ca in aceasta poezie am incercat sa redau ceea ce simt atunci cand sunt pe acolo.

Intotdeauna mi-au placut antonimele. Incerc sa le utilizez de cate ori am ocazia. Poate pentru ca mereu se intampla sa nu fiu nici prea-prea, nici foarte-foarte... Si asta pentru ca totul e subiectiv. De exemplu, mie aceasta poezie poate sa imi placa enorm, unei anumite persoane poate sa ii fie indiferenta, iar unei alte persoane sa ii displaca total. Depinde doar de persoana care analizeaza. Insa in aceasta poezie sigur am cazut de acord doar asupra unui termen: acela ca e greu...

... Si asta doar uneori.

Poezia aceasta am scris-o in perioada liceului cand am participat la concursul Ion Barbu - Dan Barbilian. Ajunsesem sa fiu obsedata de geometria pe care o folosea in poeziile sale, asa ca m-am gandit sa incerc si eu. Ma bucur ca macar am facut inteleasa vrerea...

Pentru mine, intr-o poezie, rima face totul. Nu imi plac versurile albe, poate doar unele datorita mesajului pe care il transmit. Fara rima, in momentul in care le citesc, poeziile imi par un fel de fragmente. Poate unele rime sunt cautate, dar de multe ori mesajul transmis este uneori putin schimbat datorita rimei sau rima este una \"cautata\" pentru a transmite ceea ce doresti de fapt sa transmiti.
Acum, fiecare cu parerile si gusturile lui...
Va multumesc pentru impresii!