trebuia să rămân nespus

nespus de frumos. bine că nu te-ai oprit!
din cele ce-ai spus, acestea au pătruns adânc prin \'ochiul-nu-minte\':
\'știind că-mi aștepți spovedania
ca o prescură din miez de trup\'

cu bucurie te-am găsit, cu bucurie te mai citesc.
Elena

nespus de incantat de vizita, iti multumesc pentru frumosul dar al gandului bun.
ionut

mi-ai zis ceva,
era pe la 2 noaptea,
cand cucul era si el adormit,
cand incercam sa imi scot cuiele
cu patentul tau de
meserias iscusit
din pervazul unei ferestre
uitata de cititori,

cand mai desenam
deviantarturi,
cu incarnari
de biological explained,
darkshinnes
si digital bath-uri.

da , trebuia sa ramai nespus
caci am si uitat
te-iubescul,
arabescul
desuet,

ai ascultat de alex:
numai poezia pastreaza consistenta nespusului,
cand se imbraca in cuvinte
aplatizate
(cum sunt ale mele)...

am sa plec putin la plimbare
sa imi gasesc linistea.
am sa locuiesc pe alta planeta ,
unde cuvintele nu dor,
se numeste filosfie,
nu poezie!

cu bine, Ionuke!

e doispe si suna ceasul
era frumos sa raman
cum stiu ce trebuia sa
nu tac
pleci de pe campie
in plimbare cu capul plecat
inglodata-n filosofie
prietenoasa si subtire
manastire de lemn
ramai dar cu bine
la trei va fi aprilie
uite-asa
sa te-ntorci
cu bine irinuca

de ce mi se pare ca sunt versuri scrise cu intermintenta? Cand am impresia ca te prind cand te pierd, imaginile sunt alese cu grija dar parca ai facut un puzzle. Am citit-o acum inca o data ca sa nu pierd ceva pe langa care trecusem fluturand, si am prins un colt dintr-o icoana la care fara sa te vada nimeni iti \"arunci\" spovedania...este un joc...totul este un joc si poate ca nu vad din cauza padurii copacii cei nestemati ..hm...hm !?!?

e pura tainuire. in cel mai tainic colt cu putinta. cum as putea oare sa ma spovedesc cand am ramas nespus, caci asa trebuia sa raman. totul alb pe negru doar ca disimulat cu intentie de jumatate de impartasire. totul autentic si fals prin omisiune. nici o icoana. nici o spovedanie in adevaratul sens

sunt curios unde ai simtit rupere, daca leg tacerea, nimeni nu va mai sti.

te salut din tacere,
ionut.

\"...privind la tine cu ochiul-minte
apoi cu ochiul-nu-minte
cuvintele...
se învârt pe degetul tău
poate într-o seară
am să le rostesc
știind că-mi aștepți spovedania
ca o prescură din miez de trup...\"
sunt cuvintele pe care eu le vad ca parte a unei spovedanii a sufletului tau,(singura adevarata)!

...\"se invart pe degetul tau\" ...Degetul Tau, acela al miluirii pe care il face preotul !

.. degetul peste deget...Sfanta Treime !

te legi prea puternic literal de spovedanie. simt ca ai depasit obiectivitatea, ce spuneai mai sus cu copacii...
frumoasa intuitie, oricum. titlul poate fi citit in mai multe feluri, intr-un fel reprezinta cheia cifrului.
ma mananca sa iti ofer piesele lipsa... dar nu am sa o fac, vreau sa las cuvintele sa se spuna singure
te salut si iti multumesc pentru interventia deosebit de interesanta