Sita durerii

Minunile se impleteau dinadins de la o nunta catre o scuipare si dinspre lacrimile amirosind a peste #a de Petre si Simon# si pana la mirarea infasurata carotidic in jurul gatului - 30 la 30 pentru 30 argintuind - # a de Iuda de la Iscariot # si zeci de zeci de zeci de pasi Il urmau...De 72 cate doi, plus pasii micuti si sfinti de femei...Ramase numai ele cu urmele lor mici si neapasate...Ramase sa planga, sa sufere, sa mearga, sa se bucure...A de Inviere...Au fost 72 cu o seara de dinainte, de inceputul Mantuirii...Cand a zis: \"Maine veti manca carnea mea si veti bea sangele meu!\" s-au risipit pasii, de 72 cate doi, mai putin pasii micuti si sfinti de femei...Si Ioan ca un copil neinvatat inca cu teama inaintea plansului...Nebunia cuvintelor a invins credinta si increderea in El...Asa s-au ramas numai Ei, cei a de 12...A de catapeteasma zbuciumata de strigatele celor ce au vazut pe cei din vechime umbland prin orase... De asta zicem atunci...Duce-ti-va cei care de dus sunteti...De ramas vor ramane prietenii si undeva in istorie numai teama voastra si neincrederea trecandu-va prin vene...Nu a de minciuna! A de adevarul acela pana la cer stiut!