Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Pribegie

2 min lectură·
Mediu
A pribegii inseamna a umla 40 de ani intr-un desert nepromis pe urma cuiva promis tie candva demult, cu mult inainte de el si de tine cautandu-va.
(Aici se va asculta QUIDAM – Cirque du soleil, Atmadja si nu se va trece mai departe pana nu va canta cornul englez.
Orice similitudine va fi pur neintamplatoare)
Eu nu pot scrie,
Nu pot mosii
Poeziile acelea cuminti si line
Perfecte ca
Rezultat al Inspiratiei Divine.
Iata Cantarea Cantarilor!
As fi un pleonasm de poet
Cu-n pleonasm de poezie.
Un pleonasm insa nu atat de inalt
Ca radacina pe care perfid
O dubleaza ca sens.
Iata Mirarea Mirarilor.
Vechiul Testament a fost inspirat
Intre o mie cinci sute si
Cinci sute
Inainte de Mantuitorul
Iisus Hristos.
Iata Scrierea Scrierilor.
La 1555(ce cifre fatidice) s-a gandit cineva
Sa ne lamurim nu cu inima despre El,
Si-a facut din toata Sfanta Scriptura
Capitole de la Capitoliu(desi era neamt)
Si versete de la versuri(desi nu era poet).
Iata Fapta Faptelor.
Eu n-am trecut asa
Pe langa ea
Fara sa ma uit adanc si lung
Dupa urmele ei
Pe inima mea.
Iata Plangerea Plangerilor.
Eu sunt Ieremia
Privind catre zidurile Ierusalimului
Si vazand pe ingerul strigandu-mi:
Catre Babilon Israele!
Catre Babilon!
_____________________________________________
Marturisire: Totul a inceput intre Tibru si Eufrat cand oamenii Il vedeau pe Dumnezeu „trecand in racoarea serii“
Constatare: Michaelangelo Buonarotii a pictat un deget atingand Degetul desi acolo a fost doar „o adiere ca un vant de seara“
Amagire: Ea inca se gandeste la mine.
012119
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
252
Citire
2 min
Versuri
42
Actualizat

Cum sa citezi

Gheorghe Aurel Pacurar. “Pribegie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gheorghe-aurel-pacurar/poezie/37199/pribegie

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

EE
Distincție acordată
eli eli
Desi dumneta te cam joci cu cuvantul in scrierea asta si in alta, mie imi place, ca un descantec auzit de copil la sanul mamei alb, cald si cu lapte.... fara ca tu sa fii mama sau sa va imaginati aiureli, dar asta e sentimentul, cantecelul retinut in franturi dincolo de amintire
nu atat coerent, dar muzical
nu atat logic, cat dureros prin trimiterile ce le face, la religios, trimiteri ce le pretuiec (retineti ca vorbesc din subiectivitatea mea; nu cred ca am avut candva alta pretentie, daca am avut, uitati-o degraba, greseam)
sunt atrasa de mit, iar dumneata scoti castane din foc cu crengi din mit.

\"Un pleonasm insa nu atat de inalt
Ca radacina pe care perfid
O dubleaza ca sens. \"
\"Eu n-am trecut asa
Pe langa ea
Fara sa ma uit adanc si lung
Dupa urmele ei
Pe inima mea\"...superb.
raspund cu vorbe, sunt nevolnica

pe mine ma doare numai cand imi imaginez glasul
cum zici tu adiere
ma strecoara racoarea in fuste
in parul murdar de praf
si ma mir, cazuta in noroiul Tau
ma mir ca inca ma asculti
toate is Vrerea Ta
si capul in cadere, si sabia
cazand grea peste capul neplecat,
taind toate amintirile
ce ma leaga, in franghii invizibile
dar dese
de tot ce nu am fost
dar mi-au sadit ei flori in pamant tanar.

hai Doamne, fa-ma sa simt ca esti acolo
unde vrei tu, omniprezentule
hai doare-ma, iubeste-ma
umileste-ma
sunt toate cu abur sfant cand le pogori
pe mintea mea de om
pe trupul imbaiat de noapte
....
hai
...
lasa-ma sa plang
..hai
nu am sa te las nicicand
nu am sa racnesc deziluziile
am sa fac cuminte rugaciunile cand vad moartea
prietena sau grabita, drumul ei
sunt toate legaminte cu care ma plec
ma inlatui
si tot ma liberez, sa pot sa visez
acum ca am platit politele.
0