Puzderia de gunoaie ce ma inconjoara
Nu-i decat o pata neagra,
Formata din puncte gri,
Logaritmi si prostii;
Aflata intre fotografii
Alaturi de trandafiri
Rosii ca pasiunea
Consumata
Cand in statia ei autobuzu` opreste
Ritmul inimii mele creste
Intentionat sau din intamplare
Ea mereu in fata mea apare.
Din priviri ne analizam
Si cu coada ochiului ne spionam.
Privirea ei
oriunde merg praguri joase se lovesc
de clante ce nu mai vorbesc
de mult a lumii limba
ci doar o imita
Adevarul de cele mai multe ori
Il gasesti lovit pe scari
Intre paranteze bombardat
De
Cand intunericul sta sa patrunda
In sufletul celui care
Crede ca a sta in picioare
Este singura cale sa raspunda
Unei sorti vopsite`n gri
Si`ngreunate de plumbul
prezent in
GA