Făcliile aprind încăperile nocturne,
Oh! Cât romantism plutește pe aste unde.
Unde ești acum iubito să îți simt a ta suflare,
Să îți simt bătăi de inimă...
Să îți simt a tale brațe?
Gânduri gri și amintiri,
Foșnet de toamnă-mi cântă greierii
Și îmi spun că nu-mi mai vii...
Gânduri gri și amintiri.
Râsete îmbătate printre perdele se strecoară,
Melancolică armonie în
O fachie mică, slabă, din înalta-ndepărtare,
Pe o undă caldă, blândă
Ea distanța o străbate,
Și pe june îl alintă
În amurg de vară plină.
Amoru-i îl aprinde, o văpaie-i arde-n inimă
Iar cerul