Hoți

Mi-am pus mereu o întrebare: Există cu adevărat vreo motivație pentru un furt? Oare, cât de disperat ar trebui să fii să te pretezi la o astfel de dezumanizare? hoțule...! Ești un nimic : un gândac reîncarnat pe post de fără-rost, imbecil anagramat al stupidului păcat. Prost, deși te crezi deștept și curajos, ești de fapt frustrat, urât, fricos, infect, ca o zi de post în slava iadului, duce-te-ai dracului, și nici în pușcărie nu te-aș primi mă bălărie. Rebutule! Vierme! Sărăcie! Măta când te-a născut era bolnavă de schizofrenie, iar tu, avorton prin deposedare ereditară de creier sănătos, cleptoman, grandoman, ești o aberație a naturii : unica ta motivație de om denaturat, handicapat, parazit reîncarnat. Lichea ! Du-te la muncă, de nu, aruncă-te de pe vreun bloc, poate-n reciclarea ta de gunoi avortat de mahala vei avea mai mult noroc, iar vieții tale îi vei da-n final un scop: îngrășământ pentru pământ, substituent pentru materii fecale, similare, din haznale. Scârbă! Secătură! Lepădătură! hoțule! ,...anomalie de prisos : Oricât ai fura, o să mori tot sărac mă boule! ...și ți-am vorbit frumos...