Curara

Ca o părăginoasă arătare, extras printr-o întâmplare dintr-un sarcofag saprogen, cu o lopată și o roabă, dar asezat apoi cu grijă pe o masă de chirurgie plastică, reparatorie, Farafastâcul bandajat și-mpachetat mototolit, se trezi într-o vitrină ajustat... produs finit. Achiziționat la urgențe de o mare casă de licitații, afișat dintr-o greșeală și expus pentru vânzare, leșinase de plăcere, când, aclamat în gura mare de cumpărătorii apăruți instantaneu, ca la un jubileu, a fost cotat: piesă de muzeu Prezentat, sub forma unui nud subombilical multi-piercing executat într-o barcă pe o mare agitată, de către un artist miop ce-și uitase sifoanele, fotografiat obtuz și sepiat pentru a-i mari valoarea de piață, a spart orice pronosticare de mondeno-aberare. Cumpărătorii, înghesuiți, îmbrâncindu-se ca paparazzi la un creator de modă cu multiple adorații, întindeau ca agenții de bursă mâinile avide licitând un unicat : un cofraj de fanfaron înfițoșat. Morala: A nu se servi curara