Amintirile-mi vin și pleacă, prin ele retrăiesc clipe trăite mai recent sau mai demult. Amintirile-mi redau stări pe care cândva le-am trăit, refăcând în șiragul de
mărgele a timpului, zilele
Pe strada mea, cândva creștea un castan. I-am urmărit viața, i-am numărat florile, culesu-i-am roadele. Cu toate că fructele lui nu îmi folosesc la mai nimic. Nu că nu ar putea fi folosite, dar nu
Mă simt atât de mic astăzi, mă simt un nimeni și altceva poate că nici nu sunt. Mă simt o haină veche aruncată într-un pod de mult uitat de toți și de toate. Am poate sau nu am, stropul meu de
Trecător am fost aseară pe alei, trecător sunt și pe astă lume. Cu trecerea mea, trecut-au anotimpuri, cu trecerea lor, trecut-au ani. Mergeam agale gândind la nu știu ce, sau poate la nu știu
Ce înseamnă democrația ? Un franțuz ( că tot bate vântul francofoniei pe mioritice plaiuri ), spunea că democrația este libertatea de a face tot ce vrei, cu condiția autoimpusă, de a nu
În bătrâna Anglie exista oarecând obiceiul ca străjerul din turn să vestească trecerea orelor. Liniștea nopților amplifica glasul vestitorului, făcându-l mai puternic. Astfel încât să dea celor ce-l
Salutul meu ție, celui ce vei citi aceste rânduri; te salut și te compătimesc. Salutul meu îți este adresat, deoarece salutar este faptul că mai vrei să și citești, totodată, te compătimesc pentru
Cât din ce sunt este o reflexie a celorlalți? Cât din mine, din ce știu și ce fac este al meu sau cât a celor ce ne înconjoară? Pot fi eu însumi identitate separată, fără a fi avut un maestru
Ce iubim mai mult? Viața, acest bun de preț la care ținem atât de mult, cu atâta înfrigurare și pe care nu am dori să o pierdem.
Întrebări, întrebări și alte mii de întrebări...
Eu nu aș
„În fiece dimineață, o antilopă se trezește în Africa și în fiece zi știe că trebuie să alerge mai repede decât leul dacă nu vrea fie mâncată, ca a doua zi să se gândească la a doua zi.
În fiece
Vise.
Gânduri ce se vor întruchipate, idei sau idealuri, dorințe, țeluri, într-un sfârșit o parte din ele: fapte. Piață liberă neconcurențială, deoarece nimeni nu poate avea vise frumoase ca mine
Există în lume tot felul de oameni, sunt pe Terra o mulțime de femei. De ziua lor noi le urăm doar fericire. Asta o fac și o vor face de-a lungul vremi, toți bărbați. Femei sunt. Nu vreau să fac
Totul e alb , a nins totul și toate sunt acoperite de culuoarea purității.
Alb, alb și negru, negri și albi. Înalbiți de zăpada ce acoperă până și negrul asfalt. Negru, da negrul fum
Ne naștem ca o flacără. Din două bucăți de materie, noi oamenii ne naștem din părinți, iar focul din ciocnirea unei bucăți de metal și o piatră, având între ele o scoarță de copac uscată, pe care
Adevărat, adevărat vă scriu : sunt amintiri care nu numai că dor, dar îți dau o senzație de neliniște, de parcă atunci trăiești acea amintire demult uitată. Cât doare, cât dor amintirile ce credeai
Iubesc iar iubirea este cea mai mare poruncă, trăiesc în iubire și nu pot să cred în ură, în acea stare ce desparte, în acea ură ce nu mă diferențiază de fiare.
Iubesc ciripitul de păsări, vântul
Scrisu-s-au și s-or mai scrie tone albe de hârtie, publicate sau nu. Vorbitu-s-a și se va mai vorbi mult timp. Până acum și de acum înainte. Despre acei concetățeni ai noștri dezrădăcinați de
Primăvară-i iară, ăst anotimp mă face să-mi iau traista-n băț și să plec. Consider călătoriile de voie sau nevoie, o reală plăcere. Nedefinită într-adevăr, dar totuși plăcere. Acest fapt mă împinge
Sunt momente în viață când îmi vine să urlu ca lupii la lună plină. Sunt clipe care mă dor mai tare ca orice durere. Sunt acele momente în care văd un bătrân pe stradă, uitându-se cu jind la
Cenușă din jarul timpurilor eu sunt, din focul cel veșnic mi-am luat ființa, din bobul cel sacru ce a rodit pentru prima dată pe pământ luat-am bucuria, din chinurile primei nașteri luatu-mi-am
Adevărul. Ce este adevărul, poate fi definit? Pot spune mai mulți oameni adevărul, zicând fiecare că are dreptate? Spunând realitați diferite, convergând fiecare realității, dar separat. Poate
Trăiesc prea rapid…zilele au uneori măsura orelor, iar orele par de cele mai multe ori minute. Mă mistui; jarul timpului îmi arde chipul înnegrit de cenușa unui Phoenix renăscut din arderile zilelor
Totul e alb, e nins totul și toate sunt acoperite de culoarea purității.
Alb, alb și negru, negri și albi. Da, albi de la zăpada ce acoperă până și negrul asfalt, negru. Da, negrul fum care iese
Oare de ce ?
Interogație uzuală, cotidină formă de a întreba. Murphy-logică antologie a figurinelor geometrice, cuprinsul unei banale propoziții, supoziție banală ? Uneori nechezol de cunoaștere.