Per aspera ad astra....
Nu stiu de ce, ma simt si ma complac intr-o perpetua asteptare....intr-un zbucium care se hraneste si creste din el insusi, pana ce ajunge sa ma sufoce cu omniprezenta, cu zbaterile, cu nelinistile
0
0
PARFUMUL CAPTIV
Era acolo...se izbea de pereti, ca o pasare isterizata de perspectiva lipsei de albastru...Era acolo si evident, isi uitase drumul catre imparatia tainica unde dispar senzatiile traite cu pretul
0
0
Catusele oniricului
Pasesc desculta pe pajistile albastre ale visului...Undeva, intr-un colt senin de suflet, rasare aurul gandului: AI VENIT! Si fumul cenusiu al asteptarii se imprastie, spulberat de curcubeul
0
0
Toate cele 3 jurnale sunt incarcate
