Deportrefileu
În felul cel mai potrivit, are un cap cu totul si cu totul din granit. Fruntea, o lespede brăzdată de riduri adânci prin care curg pâraie cu apă repede. În loc de păr, musteşte
Meşterul Sticlar
Oasele nostre mult umblătoare se cred păsări călătoare. Se duc şi se întorc după Toamnă, nu se mai satură de cer cu lună plină, mireasă portocalie, deopotrivă regină, prinsă-n horă cu
Ocazie de doi prin Octombrie
Mari pietre albe curg pe sub noi fără apă, ne trec nevătămaţi prin prăpăstii. Roteşte capul peste umărul stâng, urmele noastre au înfrunzit. Pas peste pas, frunză peste frunză, învelim
Plecatul verii
Răsăritul așează ceruri violet împletite peste alei umede, cutreierate de melci. Văzduhul răsfiră foșnet
Broșă cu Septembrie
Din seninul desfrunzit al cerului Fulguiau bijuterii, Peste râul alb, de pietre mărunt șlefuite, din parc, Peste băncile strâmbe și verzi, plutind în derivă. În palmele desfăcute pe genunchii
