Poezie
Cocorul
Labirinturi
1 min lectură·
Mediu
Se tulbură albastrul cer
De-atâtea aripi care bat
De zborul geometric în echer
Când spre apus cocorii au plecat
Pe câmp măceșele sunt rumene
Pădurea plânge cu stropi de aramă
În sufletu-mi pustiul se așterne
Și visele mi se destramă
Iar tu cocor bătrân n-o să mai pleci
Și nici n-o să mai vezi vreodată marea
De-acum vei îndura aici
Singurătatea,disperarea...
Tu singurul rămas în cuib
Privești tăcut spre zarea necuprinsă
Curând va fi o dimineață ninsă
Și albul tău se va topi în alb...
023.624
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- george ionita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat